tag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post6847836296821098753..comments2023-12-18T23:33:07.314+02:00Comments on Lecturile Emei: Sticletele - Donna TarttEma Cojocaruhttp://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comBlogger32125tag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-85369866530993883282016-03-17T14:04:38.634+02:002016-03-17T14:04:38.634+02:00Adibal, scuze pentru răspunsul întârziat!
Ha, ce ...Adibal, scuze pentru răspunsul întârziat! <br />Ha, ce chestie, te numeri printre cei cărora nu le-a plăcut cartea (m-a amuzat teribil faza cu oracolele din liceu!). Am observat între timp că acest roman trezește tot soiul de reacții, în funcție de cititori - unii îl iubesc, alții îl abandonează. Eu m-am situat undeva la mijloc, unele aspecte mi-au plăcut, altele nu. Nici eu nu m-am implicat emoțional în povestea lui Theo, ci mai degrabă am fost mișcată de personajele secundare, iar cartea nu mi s-a părut prea profundă, ci axată pe poveste și o scriitură menită să impresioneze. Dar, ca și tine, nu pot spune că îmi pare rău că am citit-o, pentru că povestea m-a acaparat și mi s-a părut foarte interesantă - exceptând unele părți, inclusiv cea cu Amsterdamul.<br />M-am lămurit între timp că premiile literare nu sunt neapărat o garanție a valorii - cel puțin nu e așa pentru toți cititorii. Îndemnul meu s-a născut din ceea ce am observat la câțiva cititori străini de pe Goodreads, care au făcut romanul cu ou și cu oțet doar pe baza unei răsfoiri în librărie. Pot să-i înțeleg într-o oarecare măsură - poate au citit câteva paragrafe și scriitura li s-a părut pompoasă și artificială, dar tot nu mi se pare corect să judeci o carte pe care nu ai citit-o în întregime. <br />Ce să spun, felicitări că ai terminat totuși ditamai cartea! Dacă n-o citeai, ai fi rămas cu o mare curiozitate, dar te înțeleg când spui că ai fi preferat să nu te atingi de ea. E o grămadă de timp pe care-l puteai folosi pentru o lectură mult mai satisfăcătoare. Din același motiv încerc acum să fiu mult mai selectivă: dacă vreau să mă apuc de o carte cu sute de pagini, mă gândesc bine dacă merită. Uite, am atâtea restanțe la capitolul clasici, încât n-ar mai trebui să mă înham la nicio carte contemporană populară (pentru cele puțin cunoscute fac o excepție, hihi) până nu citesc o parte din cărțile considerate fundamentale.Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-43609846885167671302016-03-15T00:06:14.796+02:002016-03-15T00:06:14.796+02:00Pfiuuu! Am reusit sa termin ditai cartea, din resp...Pfiuuu! Am reusit sa termin ditai cartea, din respect pentru acel Pulitzer la purtator(nu stiu daca e snobism sau doar sursa de recomandari literare) si de dragul recenziei tale, care ne indeamna sa o citim, in ciuda celor rai(care doar au frunzarit-o si au si condamnat-o).<br />Contrar a ceea ce au argumentat distinsii ce au inmanat ditai premiul, nu m-a stimulat- decat la abandon :)) - si nici nu mi-a atins vreo coarda sensibila(poate doar la inceput- pe aceea de parinte care se gandeste cu groaza prin ce poate trece un copil intr-o situatie neprevazuta). Mi se pare mai degraba o amestecatura de stiluri literare necoapte si intrepatrunse destul de brusc, de care autoarea se foloseste deodata, fara menajamente. <br />Are un mare plus din partea mea pentru ca a reusit sa imi transmita exceptional de bine sentimentele, gusturile si senzatiile extreme ale lui Theo, desfasurate pe pagini intregi(am recunoscut "Crima si pedeapsa" a lui Dostoievski, din care s-a inspirat, se pare). <br />Partii cu Amsterdamul nu i-am inteles rostul, putea lipsi fara ca sa imi dau seama, iar finalul a fost plin de reflectii filozofice despre rostul vietii si rolul nostru pe Pamant ce mi-au amintit de oracolele din liceu. <br />Daca ar fi sa dau timpul inapoi, cu siguranta NU as mai citi-o. Dar nici nu imi pare rau ca am citit-o. Un pic mai finisata, periata si ajutata si ar fi fost demna, intr-adevar, de un Pulitzer. Adibalhttps://www.blogger.com/profile/14116997342937678772noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-11854383989417878082016-01-07T16:48:46.430+02:002016-01-07T16:48:46.430+02:00Dap, ai dreptate, din prezentare nu pare cine știe...Dap, ai dreptate, din prezentare nu pare cine știe ce. Am trecut de jumătate și am început să mă plictisesc un pic, să vedem cum o să fie până la final. Moamă, până unde te-ai dus cu gândul! :)) E clar că cei doi se vor întâlni într-un fel sau altul, dar sper să nu fie ceva siropos și overly dramatic. E destul de tristă cartea, dar nu într-un mod apăsător - mai degrabă e un page-turner. Să vedem ce recenzie îmi iese, căci nu prea am luat notițe (un deja-vu de la Sticletele :D).<br /><br />A, deci avem aceeași ediție. E bine. Curajul ne mai lipsește. :))Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-70057530224771993342016-01-07T14:37:15.642+02:002016-01-07T14:37:15.642+02:00Am citit ce ai scris despre ea si la comentariul d...Am citit ce ai scris despre ea si la comentariul de la postarea cu lecturile anului 2015 si mi-ai trezit interesul pentru ea. Eu am citit doar prezentarea ei si nu mi se parea cine stie ce. Adica mi-am imaginat-o ca pe o poveste trista (a celor doi adolescenti.. sau copii?? ) care presupun ca se intalnesc si se indragostesc si nu vor putea ramane impreuna... :)) <br /><br />Dar astept recenzia, poate nu e asa cum mi-o imaginez eu. <br /><br />Da, sunt doua volume la Kamarazovi - de la editura univers :D Roxiehttps://www.blogger.com/profile/02777746203977177647noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-87775564331596878272016-01-04T22:02:52.698+02:002016-01-04T22:02:52.698+02:00Hihi, cred că ai aceeași ediție pe care o am și eu...Hihi, cred că ai aceeași ediție pe care o am și eu, în două volume, nu-i așa? Cum să nu, dau de știre înainte să începem lectura gigantului. Ar trebui să se întâmple până începe primăvara, căci apoi va fi mult mai dificil să găsim resursele psihice pentru Frații Karamazov. :))<br /><br />Am observat că în ultimii doi ani nu am mai citit aproape nicio carte care nu a fost tradusă la noi. Se pare că blogul mi-a schimbat obiceiurile de lectură, căci înainte nu țineam cont de ce s-a publicat sau nu în România, așa că m-am hotărât să fac o listă cu astfel de cărți, pentru a citi măcar una pe lună în 2016 (să vedem ce iese). Pe multe le aveam în lista de lecturi de pe Gr, dar între timp am și uitat de ele! Introducerea asta lungă vrea să explice cum am ajuns să mă apuc de ”All the Light We Cannot See”. :)) Cartea are recenzii pozitive din partea prietenilor de pe Gr (cu vreo două excepții) și într-o oarecare măsură am fost curioasă cum este cea mai recentă carte premiată cu Pulitzer. Partea ciudată e că scriitura lui Anthony Doerr îmi amintește de „Sticletele”, deși lipsesc paragrafele cu detalii inutile, ceea ce este grozav. :DEma Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-91819677577334385862016-01-04T18:28:02.206+02:002016-01-04T18:28:02.206+02:00Am uitat sa adaug, ca tot ai amintit de Fratii Kam...Am uitat sa adaug, ca tot ai amintit de Fratii Kamarazov, ca poate asa o sa imi fac si eu curaj sa citesc cartea (anul asta). Am si gasit-o in biblioteca la bunici, astept doar un avant (da-mi un semn cand te apuci de ea :D ). <br /><br />Cum de ai ales cartea castigatoare a Pulitzer-ului din 2015? Erai curioasa cum e pentru ca a fost premiata sau ai auzit numai de bine de ea? Roxiehttps://www.blogger.com/profile/02777746203977177647noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-47975542109324442312016-01-02T15:57:42.493+02:002016-01-02T15:57:42.493+02:00Ha, se mai întâmplă să avem și opinii similare. :)...Ha, se mai întâmplă să avem și opinii similare. :)) <br />Mda, a fost o lectură amestecată, cu părți foarte bune, unele medii și altele mai slabe - văd că ne-am potrivit într-adevăr la părțile care ne-au plăcut mai puțin. Și mie mi-au plăcut tare mult paginile legate de tablouri și restaurarea mobilei vechi, nu m-ar fi deranjat dacă ocupau o parte mai mare în carte (m-ar fi interesat mai mult decât descrierile amănunțite sau secvențele care fac notă discordantă cu restul cărții).<br /><br />Oricum, felicitări că ai terminat cartea, știu că aveai rețineri în privința cărților mari (cum am și eu, dar parcă s-au mai diminuat). Sper ca anul acesta să te încumeți să citești și alte cărți groase, dar și câteva în engleză! :)<br /><br />Nu știu ce să zic despre motivația juriului... Mie nu mi-a stimulat mintea prea mult. M-am uitat acum pe lista cărților câștigătoare și am găsit „A Visit from the Goon Squad” de Jennifer Egan („Pe aici au trecut cuțitarii”, în română), care mie nu mi-a plăcut aproape deloc - de fapt, nici măcar nu am reușit să o termin. Așa că, în ce mă privește, premiile nu prea garantează o lectură excelentă, deși mulți spun că alegerile de la Pulitzer sunt mult mai bune decât la Nobel. Până la urmă, ceea ce contează este experiența ta de lectură, chiar dacă nu coincide cu preferințele unui juriu sau cu ceea ce alții spun că are valoare.Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-24750674987601963942016-01-01T18:30:02.509+02:002016-01-01T18:30:02.509+02:00Atenție, SPOILER! :)
Am terminat Sticletele și, ...Atenție, SPOILER! :) <br /><br />Am terminat Sticletele și, ca de obicei, m-am întors sa citesc toata recenzia (pentru ca o văd cu alți ochi, acum ca am citit cartea) și sa o comentez. <br /><br />Am rămas surprinsă sa văd ca avem opinii similare despre carte (pana acum parcă nu ne potriveam atât de bine). <br /><br />Pana la urma am dat cărții 3 stele și jumătate. Nu mi s-a părut ca ar fi de 4 stele. La început mi-a plăcut mai mult, mi s-a părut mai drăgălaș Theo când era mic (chiar și în perioada Las Vegas) și a început sa nu îmi mai placa așa mult de el când a crescut. Mi-a plăcut foarte mult cum povestea mama lui despre tablouri și imediat căutam picturile pe net și reciteam pasajele din carte și mă uitam cu atenție la pozele cu tablourile. <br /><br />Nu am înțeles nici eu aventura de la Amsterdam din finalul cărții. .. nu prea i-am înțeles rostul și parcă a fost pusă acolo ca o pleaşcă... nu îi era locul, nu se prea pupa cu nimic. Cred ca atunci mi-am cam schimbat părerea despre carte (vroiam sa îi dau 4 stele initial). Cred ca mai bine lega niște acțiune "a la filmele de Hollywood" cu Lucius Reeve, decât așa. Cu el avea o bază. .. <br /><br />Boris... da, parcă nu mai avea niciun farmec când a crescut. Tind sa cred ca e din cauza ca nu a făcut nimic cu viața lui, desi dacă ne luam după ce povestea el ca a făcut la viața lui, ar fi trebuit sa fie mai versat și sa fi dat atenție tânărului asiatic atunci când i-a zis Theo de el. Și bine ca Theo știe sa tragă cu arma mai bine, deși era prima data când punea mana pe una. <br /><br />Deci mi-a plăcut, dar așa cum ai zis și tu, unele faze nu își au rostul acolo, iar altele par cam trase de păr. <br /><br />Chiar eram curioasa de ce a fost cartea asta aleasa la Pulitzer, dar nu prea mă da pe spate citatul spus de juriu... cred ca vorbesc despre alta carte. Roxiehttps://www.blogger.com/profile/02777746203977177647noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-30132724127134991212015-07-25T12:14:44.030+03:002015-07-25T12:14:44.030+03:00Ei, mulțumesc, mă bucur tare mult că ai de gând să...Ei, mulțumesc, mă bucur tare mult că ai de gând să revii! :)<br /><br />Hihi, și eu l-am simpatizat pe Welty, deși a fost un personaj mai mult rememorat decât prezent. Sticletele chiar e o lectură faină, și pe mine m-a captivat povestea - drept dovadă, nu am simțit povara celor o mie de pagini. Că am găsit și lucruri care mi-au plăcut mai puțin, sau că nu mi s-a părut o carte atât de profundă, asta e altceva - dar lectura mi-a menținut interesul până la final. <br /><br />Faptul că scriu pe blog mă determină să fiu mai atentă la ceea ce citesc, pentru că încerc să transmit experiența mea de lectură, cu aspectele bune și mai puțin bune. Dar nu reușesc să fiu prea critică, pentru că nu-mi stă în fire. De obicei îmi iau notițe (la unele cărți scriu pagini întregi de observații), iar între timp am început să subliniez și eu cărțile (cu creionul) și-mi place la nebunie treaba asta. :)) Până acum n-am făcut-o dintr-un respect ciudat pentru cărți, dar asta nu înseamnă că am încetat să le respect - pur și simplu e mult mai practic așa. :)Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-51093276651822888312015-07-24T00:22:34.716+03:002015-07-24T00:22:34.716+03:00Cu mult drag, mai vin, imi place cum scrii si poat...Cu mult drag, mai vin, imi place cum scrii si poate citesc si eu mai mult si mai bun. :)<br /><br />Lectura mea a fost una lejera, n-am fost prea critica, eram in vacanta si-mi cumparasem printre altele asta si "The Little Friend" pe care am abandonat-o dupa vreo cateva zeci de pagini ca nu mi s-a parut o carte de citit pe plaja. Citisem inainte "The Secret History" si-mi placuse. Eu cumpar si citesc literatura americana cand merg in SUA ca am aproape Barnes&Noble pe care mi-am propus sa-i ajut sa supravietuiasca. :))))<br /><br />Si mie mi-a placut cel mai tare partea cu Hobie, iar personajul favorit a fost Welty (ciudat, nu?) si mi-a placut ca si tie Andy.<br />Acum ca ai zis tu, realizez ca asa e cu Boris (e mai putin istet la sfarsit si vorbeste mai prost engleza), cred ca eu n-am avut prea mari asteptari de la el ca personaj, asa ca putea sa faca ce voia el. Si cum am zis, a fost lectura de vacanta. Ma apuca cateodata pofta sa citesc cu creionul in mana si sa-mi fac fise de lectura, dar imi trece repede. Partea si mai proasta e ca uit ce citesc. :)))<br /><br /><br /><br />Cora_https://www.blogger.com/profile/16080782788114290193noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-70306445171836488722015-07-23T22:04:40.007+03:002015-07-23T22:04:40.007+03:00Cora, mulțumesc pentru vizită și comentariu. :)
M...Cora, mulțumesc pentru vizită și comentariu. :)<br /><br />Mă bucur că ți-a plăcut cartea, iar ceea ce spui tu este just: într-adevăr, Sticletele nu este o carte de istoria artei, iar pasajele în care mama vorbește despre picturi sunt mult mai detaliate decât cele care-i aparțin lui Theo. Dar, în cazul meu, cred că a fost o chestiune de expectativă: mi-au plăcut foarte mult observațiile mamei despre artă și mă așteptam cumva ca de-a lungul romanului să regăsesc și alte pasaje similare, savuroase și interesante. Însă, cu câteva excepții, informațiile ulterioare legate de pictori și tablouri mi s-au părut fugitive, nesatisfăcătoare. Câteva dintre ele puteau fi dezvoltate mai mult, fără a da senzația că citim un tratat sec despe artă (și, cred eu, asta ar fi ridicat valoarea romanului). Știu că, logic, nu se putea să am parte de așa ceva: mama era cea care deținea știința și pasiunea, iar acestea au fost pierdute odată cu ea - asta dacă Tartt nu decidea să îl înscrie și pe Theo la o școală de artă. :)<br /><br />Să știi că, pentru mine, partea favorită a romanului a fost tocmai cea legată de Hobie și munca lui. Aici nu mi s-a părut nimic redundant și chiar am citit cu mare plăcere toate pasajele despre recondiționarea mobilei vechi, atelier, magazinul de antichități și toate celelalte. În schimb, unele descrieri (din alte capitole) mi s-au părut în plus, iar discursurile lui Boris din ultima parte mi-au dat senzația de vorbă goală, fără rost. Dar asta e ceea ce am simțit eu și nu mă aștept ca toată lumea să simtă la fel. Chiar mă bucur că lectura a fost una fără cusururi pentru tine. :)Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-1507153054303551472015-07-23T03:45:45.125+03:002015-07-23T03:45:45.125+03:00Vreau doar sa punctez faptul ca lungimea pasajelor...Vreau doar sa punctez faptul ca lungimea pasajelor despre arta si design mie mi s-au parut a fi adecvate. Nu mi-ar fi placut sa se intre mai mult in detaliu, ca doar nu e o carte de istoria artei si-n plus arta e vazuta prin ochii copilului/adultului nespecialist. Am remarcat ca atunci cand descrie discutiile cu mama sa despre arta, prezentarea e mult mai subtila, se "simte" ochiul cunoscatorului.<br /><br />Eu am apreciat faptul ca fiecare cuvant n-a fost pus gratuit (vezi detaliile despre munca lui Hobie, alegerea materialelor pentru mobile, tipurile de lemn, imbinari, etc) si mai ales ca autoarea s-a documentat extrem de mult (chiar si despre magazinele de antichitati si colectionari). Am citit cu mare drag aceste pasaje din perspectiva unuia care are ceva legatura cu istoria artei si cu designul (antichitatile) din America de nord. <br /><br />Asadar mie mi-a placut mult cartea. Si recenzia ta. Numai bine. :)Cora_https://www.blogger.com/profile/16080782788114290193noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-52700729723689159912015-07-14T12:18:55.647+03:002015-07-14T12:18:55.647+03:00Mulțumesc tare mult, Vio! Wow, ai avut răbdare să ...Mulțumesc tare mult, Vio! Wow, ai avut răbdare să citești recenzia! E cam lungă, dar mi-am propus să nu mă cenzurez. :P<br />Hmm, probabil că am exagerat cu Fraţii Karamazov. :) Eu mă refeream mai mult la timpul acordat înțelegerii subiectului și ideilor (nu știu de ce, dar am senzația că e o carte foarte dificilă). Oricum, am prins curaj, poate o citesc la iarnă. :)Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-92203180234971000982015-07-14T11:07:49.032+03:002015-07-14T11:07:49.032+03:00Excelentă recenzia, Ema! Mi-a făcut plăcere să o c...Excelentă recenzia, Ema! Mi-a făcut plăcere să o citesc. Nu cred că îţi va lua o lună să citeşti Fraţii Karamazov. :Pviohttps://www.blogger.com/profile/00570073803641147638noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-85652528808944964122015-07-13T10:14:44.118+03:002015-07-13T10:14:44.118+03:00Laura, eşti printre puţinele persoane care spun că...Laura, eşti printre puţinele persoane care spun că nu ocolesc cărțile mari, din contră. Aș vrea să simt și eu la fel (dar sunt pe drumul cel bun, am mai scăpat de reticență).<br />Mă bucur că vrei să citești Sticletele, sper să fie pe gustul tău. :)Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-40760743749846661922015-07-10T23:12:19.740+03:002015-07-10T23:12:19.740+03:00In ultima luna am tot auzit vorbindu-se despre &qu...In ultima luna am tot auzit vorbindu-se despre "Sticletele" si mi-a trezit interesul. Iar cartile mari sunt preferatele mele - daca sunt si bune, "pline" - iar asta pare ca asa este...<br />"a vă îmbarca într-o călătorie destul de lungă, însă în niciun caz anevoioasă" - e fraza ta care m-a convins ca trebuie s-o citesc. Cand o s-o am...:)Laura G.http://www.pediverse.ronoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-33149803563172428112015-07-10T22:12:06.803+03:002015-07-10T22:12:06.803+03:00Wow, ai citit Frații Karamazov într-o săptămână?! ...Wow, ai citit Frații Karamazov într-o săptămână?! Păi cred că până mâine dai gata cartea islandezului. :)) Sunt foarte, foarte bucuroasă că ți-am trezit interesul pentru ea (yupii!), acum aștept cu inima cât un purice să văd dacă-ți place sau nu. :D Chiar dacă nu (snif, snif), îți aștept oricum părerile.Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-84217116593659882432015-07-10T19:54:56.657+03:002015-07-10T19:54:56.657+03:00ma bucur mult ca-ti place! si mie mi se pare minun...ma bucur mult ca-ti place! si mie mi se pare minunata, le-am recomandat-o tuturor, nu stiu care prieten sa fi scapat :D<br />eu mi-am luat "intre cer si pamant", m-ai facut curioasa rau, o s-o incep probabil in noapte asta ;) <br />ps: fratii karamazov am citit-o intr-o saptamana, zi-lumina (e drept ca am avut liber de la repetitii, in timpul facultatii, si ca ma opream sa mai si analizez cate un fragment).<br />weekend fain!catalinanoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-22775006321222478152015-07-10T18:57:52.118+03:002015-07-10T18:57:52.118+03:00Și eu cred că o să-ți placă romanul - de fapt, sun...Și eu cred că o să-ți placă romanul - de fapt, sunt tare curioasă care va fi părerea ta, poate așa mă lămuresc și eu mai bine în privința gusturilor tale. :)<br />Să știi că nu e așa de mult suspans, adică nu te gândi că stai cu sufletul la gură ca la cărțile polițiste sau de aventuri. Se întâmplă multe lucruri, sunt răsturnări de situație care mențin interesul, dar au fost puține scene care m-au ținut cu adevărat în suspans.Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-13281818270730679632015-07-10T18:43:16.218+03:002015-07-10T18:43:16.218+03:00Se vorbește destul de mult despre tablou (inclusiv...Se vorbește destul de mult despre tablou (inclusiv un fel de analiză a tușelor, a tehnicii folosite, dar și impresiile lăsate de pictură asupra personajelor), sunt și ceva informații despre Fabritius, dar, comparând aceste pasaje cu lungimea romanului, ele par, evident, extrem de restrânse. Mai sunt și alte pasaje despre artiști și picturile lor, tablouri furate/dispărute de-a lungul vremii, însă Tartt nu prea aprofundează subiectul - cel puțin nu pe cât mă așteptam eu să o facă. De multe ori, presară informații în text fără a dezvolta ideile - cu siguranță ar fi fost o mulțime de povești interesante de spus, dar cred că ar fi lungit cartea cu cel puțin 500 de pagini. :))<br /><br />Am remarcat și eu The Miniaturist, mi se pare promițător subiectul cu casa de păpuși. A, dar stai, că am căutat acum cartea, din pură curiozitate, și văd că s-a tradus recent la RAO! Aș fi putut paria că va apărea la Nemira sau la Humanitas Fiction. :)) E clar, e timpul să o citesc - eu o trecusem pe lista cu cărți netraduse, de care sper să mă reapuc în curând. :D<br />Mai poți adăuga pe lista ta și Tabloul flamand de Arturo Pérez-Reverte, e chiar interesantă. Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-42765215139647006872015-07-10T18:17:36.355+03:002015-07-10T18:17:36.355+03:00Ei, nu e doar poveste brută, cartea mai are intros...Ei, nu e doar poveste brută, cartea mai are introspecții ale protagonistului și câteva idei, iar spre final chiar o tiradă filosofică (care pe mine nu prea m-a impresionat, recunosc), însă accentul este pus mai mult pe întâmplări și atmosferă. Să știi că nu putea fi considerabil mai scurtă, pentru că se întâmplă o mulțime de chestii în carte. Dar Tartt ar fi putut tăia lejer din descrieri.<br /><br />Gabriel, recunoaște mai bine că nu ai tu dispoziție pentru cărțile foarte mari, căci sunt destule care sunt excelente și nici mai scurte nu puteau fi. :) Dar te înțeleg, când ai puțin timp de lectură te gândești foarte bine ce anume alegi - iar cărțile scurte îți dau senzația că citești mai mult. :)Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-73241836620646616172015-07-10T16:47:11.974+03:002015-07-10T16:47:11.974+03:00Hihi, nici eu nu știam ce părere voi avea despre S...Hihi, nici eu nu știam ce părere voi avea despre Sticletele, deși recunosc că am început lectura cu o strângere de inimă, aștepându-mă la ce e mai rău. Încă nu pot defini exact ceea ce îmi displace la unele cărți americane contemporane, dar, de exemplu, nu am rezonat deloc cu Gone Girl de Gillian Flynn sau cu Pe aici au trecut cuțitarii de Jennifer Egan. Mi-era teamă să nu dau peste subiecte similare în cartea lui Tartt, dar uite că poveștile legate de Hobie și de familia Barbour m-au cucerit (poate pentru că nu par/nu sunt deloc moderne). Chiar și bucata de Las Vegas mi-a plăcut, pentru că atmosfera toridă, vastă, stranie a orășelului din deșert a fost excelentă - până și halucinațiile au fost descrise foarte interesant. Dar nu mi-a mai plăcut așa mult relația dintre Theo și Kitsey, nici reîntâlnirea cu Boris, nici bucata din Amsterdam. <br /><br />Răzvan și-a argumentat foarte bine părerea, nu la el mă refeream la începutul recenziei. E vorba de câțiva străinezi mai snobi, care citesc numai literatură care inflamează neuronii. :))<br />Mulțumesc pentru recomandare, dar, nu știu de ce, mai degrabă mă tentează Istoria secretă. O voi lăsa momentan deoparte pe Donna Tartt, având în vedere că i-am acordat deja două săptămâni din viață. :))Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-5891516300884126282015-07-10T16:21:22.719+03:002015-07-10T16:21:22.719+03:00:)) Îmi plac poveștile interesante și complexe, aș...:)) Îmi plac poveștile interesante și complexe, așa că nici eu nu sunt surprinsă că am citit cu plăcere Sticletele. Dar caut și substanță, fraze care să mă umple de încântare (fie prin scriitura meșteșugită, fie prin ideile conținute - de preferat ambele), iar Sticletele nu excelează la acest capitol. Dacă ai citi repede (eu una citesc cam lent), nu ți-ar lua prea mult timp nici cele o mie de pagini, mai ales că nu e o lectură dificilă, care să-ți dea bătăi de cap.Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-2718224263792969762015-07-10T16:17:07.008+03:002015-07-10T16:17:07.008+03:00Abia asteptam recenzia ta. Eu cred ca o sa-mi plac...Abia asteptam recenzia ta. Eu cred ca o sa-mi placa - sunt adrepta cartilor cu multa actiune, care te tine in suspans. Roxiehttps://www.blogger.com/profile/02777746203977177647noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5969981809163328899.post-76977473960391288042015-07-10T16:10:51.978+03:002015-07-10T16:10:51.978+03:00Nici eu n-aș fi crezut că voi citi Sticletele, dar...Nici eu n-aș fi crezut că voi citi Sticletele, dar uite că uneori mă surprind chiar și pe mine. :)) Dacă nu ar fi fost aleasă pentru clubul de carte, sunt sigură că nu aș fi citit-o. M-am gândit chiar să mă sustrag (lecturile nu sunt obligatorii, evident), dar până la urmă am aplicat metoda celor o sută de pagini. Și uite că am terminat mia. :)) Partea bună în toată treaba asta e că acum am prins curaj pentru cărțile mari. Ema Cojocaruhttps://www.blogger.com/profile/15701399154011958462noreply@blogger.com