Un cerc în iarbă – Oek de Jong

vineri, 14 decembrie 2012

Recenzie Un cerc în iarbă Oek de Jong
„Un cerc în iarbă”, de Oek de Jong
Ed. Univers, 1991, 404 pagini, traducere de H.R. Radian
Original: „Cirkel in het gras”, 1985 | Olanda

În primul rând, trebuie să îi mulțumesc scriitorului Liviu G. Stan, cel care mi-a recomandat acest roman puțin cunoscut, pe care, cel mai probabil, l-aș fi trecut cu vederea. Din câte am observat, „Un cerc în iarbă” nu este tradus în engleză, iar la noi nu a mai fost reeditat din 1991, deși ar merita să ajungă din nou pe rafturile librăriilor. Cartea autorului olandez Oek de Jong cuprinde un tablou vivant al Romei de la sfârșitul anilor '70, cu tumultuoasa ei scenă politică, culturală și socială, adusă la viață printr-o scriitură excelentă și prin personaje bine individualizate, cu voci și trăsături distincte.

„Un cerc în iarbă” ne vorbește despre iubirea pasională, artă și politică, coborând în profunzimea acestor teme prin introspecții cu privire la condiția umană și menirea artistului, dar și prin reflecții despre poezie, dragoste și relațiile dintre oameni. Personajele au o viață interioară complexă, pe care autorul o urmărește în paralel cu cea exterioară, într-o narațiune densă presărată cu istorioare pitorești, cu aer de legendă, preluate din diferite părți ale Italiei. Pe fundalul tuturor acestor vieți și povești se află Roma, cu străzile ei șerpuitoare și arhitectura impresionantă, oraș a cărui evocare va stârni melancolie în sufletul celor care l-au vizitat la un moment dat.
2

Sub ghețar - Halldór Laxness

duminică, 5 august 2012




Recunosc că, înainte de a citi Sub ghețar, nu mai auzisem de scriitorul islandez Halldór Laxness, în ciuda faptului că a primit premiul Nobel pentru literatură în 1955. Am dat peste acest mic roman din întâmplare, premisa mi s-a părut interesantă, am început lectura, neștiind ce mă așteaptă, și am sfârșit prin a mă îndrăgosti de scriitura lui Laxness și de atmosfera minunată și stranie pe care a reușit să o creeze. Ulterior, am mai citit două trei cărți în limba engleză, iar Halldór Laxness a devenit unul dintre scriitorii mei favoriți. Cel mai mult mi-a plăcut Independent People, un roman extraordinar, care sper să fie tradus și la noi, într-o bună zi, nu foarte îndepărtată.*

*Între timp, am aflat că Oameni independenți a fost tradus la noi în 1964, iar în deceniile respective au apărut și alte cărți de Laxness: O întîmplare la Raykjavik (1955), Clopotul din Islanda (1956, 1962) și Stațiunea atomică (1956).
22

Bloglovin

duminică, 1 ianuarie 2012
0
Un produs Blogger.