marți, 5 iulie 2016

Zidul, de Peter Sís | The Arrival, de Shaun Tan





Zidul. Cum am crescut în spatele cortinei de fier, de Peter Sís


Peter Sís, un artist ceh care trăiește în America din 1982, a conceput această carte grafică pentru copiii săi. A vrut să le povestească despre originea lui și despre absurditatea regimului în care a crescut - o epocă atât de îndepărtată pentru ei, încât părea ireală. Zidul (The Wall) a apărut în engleză, în 2007, și a primit premiul New York Times pentru cea mai bună carte ilustrată pentru copii a anului. 

Cartea cuprinde o poveste de viață adevărată, spusă, în mare parte, prin intermediul imaginilor, între care sunt intercalate și pagini de jurnal. Prin ilustrații însoțite pe margine de scurte texte explicative, Peter Sís reconstituie o scurtă istorie a regimului comunist în Cehoslovacia și în țările din blocul sovietic, punctând evenimentele și schimbările petrecute între 1948 și 1989. Istoria macro se împletește cu propriile experiențe, care au stat sub semnul unei mari pasiuni pentru muzică și desen. Este o istorie care seamănă în mare parte cu ceea ce s-a petrecut la noi, repovestită într-un mod original, pe înțelesul cititorilor tineri. 

Zidul care mulți ani a împărțit Berlinul și întreaga Europă a rămas din fericire doar o amintire. Dar unele amintiri trebuie păstrate. Ca o mărturie despre trecut. Ca un avertisment pentru viitor. Deși un zid a căzut, multe rămân încă în picioare și altele apar. În toată lumea. În Israel, Coreea sau la granița cu Mexicul. Ziduri simbolice, ideologice și reale. Ziduri ale fricii, ale lipsei de libertate și suspiciunii. Ziduri, fără de care viața noastră ar putea fi mai liberă și mai fericită...

Povestea începe în 1948, când Cehoslovacia a ajuns sub controlul Uniunii Sovietice, iar granițele țării s-au închis. Peter, născut în 1949, era pe atunci doar un bebeluș care nu avea habar de politică, ideologie și minciună. Cum părinții își păstrau părerile pentru sine, de teamă că oricine îi putea denunța, băiatul a crescut sub noul regim, fără să cunoască ce a fost înainte. O perioadă, nu a pus la îndoială ceea ce i se spunea, dar primele întrebări și incertitudini au început să apară odată cu ziarele și lucrurile din Occident care ajungeau în țară clandestin. 

Este frapantă folosirea culorii roșii în ilustrațiile monocrome, pentru a atrage atenția asupra simbolurilor comuniste; am remarcat totodată faptul că desenele copilului și influențele occidentale reprezintă singurele pete de culoare într-o lume în tonuri gri. De la simple mâzgăleli, băiatul trece la desene mai complexe, studiază arta - în paralel cu o mare pasiune pentru muzică - și pictează în secret tot ceea ce își dorește, sustrăgându-se astfel realismului socialist, singura artă care era permisă. Tot în secret confecționează, împreună cu prietenii, haine și instrumente muzicale asemănătoare celor văzute în fotografiile formației Beatles.


Membrii partidului sunt reprezentați alegoric, sub forma unor porci în uniformă - amănunt care mi-a amintit de celebrul Maus, unde polonezii sunt porci, naziștii sunt pisici, iar evreii șoareci (vreau neapărat să recitesc cartea lui Art Spiegelman, care mi-a plăcut extrem de mult, dar și Persepolis de Marjane Satrapi, o altă carte grafică excelentă).

Pe lângă ilustrații, Zidul cuprinde și pagini cu fragmente din jurnalul lui Peter (nu știu dacă artistul a ținut într-adevăr un jurnal, sau este doar o modalitate practică de a prezenta câteva informații în ordine cronologică), în care rememorează etapele prin care a trecut regimul comunist în Cehoslovacia, întâmplările care i-au marcat copilăria și adolescența, povești despre familie, prieteni și cunoscuți, între care sunt și unele evenimente tragice.


Mai 1965
Poetul american Allan Ginsberg vine la Praga. Studenții îl aleg rege al serbării pe care o organizează în fiecare primăvară. Mai târziu însă, poliția secretă îl va învinui de subminarea țării și de decădere morală și îl va deporta.

Mai 1966

În fața Teatrului Național din Praga se adună un mic grup de „pletoși”. Poliția începe să îi urmărească. Îi tund pe cei pe care-i prind.

1970

Větvička, un basist și un băiat minunat, a murit în urma rănilor suferite la cap, după ce a fost bătut de poliție după concertul formației Beach Boys.


The Arrival, de Shaun Tan


The Arrival (Sosirea) este o carte uimitoare, deși este cu desăvârșire lipsită de cuvinte. Narațiunea se construiește treptat, pornind de la extraordinarele ilustrații ale lui Shaun Tan, care sunt completate, interpretate și trecute prin filtrul imaginației și sensibilității fiecărui cititor. Nu mi-a venit să cred că am experimentat o sumedenie de stări, doar uitându-mă la câteva imagini - dar ce imagini! Parcă am fost într-o transă, analizând cu minuțiozitate fiecare cadru, pentru a descoperi cele mai mărunte detalii.

Nu știam nimic despre The Arrival, iar la început, doar frunzărind paginile, am crezut că este o carte grafică science-fiction. În cele din urmă, s-a dovedit a fi mult mai mult - o alegorie în cheie fantastică a lumii imigranților, o poveste veche, îmbrăcată în haine noi, minunate. Cum cuvintele lipsesc, a trebuit să-mi pun mintea la treabă pentru a înțelege ce se întâmplă, așa că experiența a fost cu atât mai interesantă. M-a uimit faptul că artistul reușește să transmită atât de multe lucruri și atât de multe emoții doar prin detalii, prin gesturile și mimica personajelor, dar și prin trecerea de la cadre largi la planuri apropiate.

Punctul alb care arată ca o lună este, de fapt, balonul cu aer cald care îl aduce pe protagonist în ținutul străin.

Protagonistul își lasă în urmă soția și fiica, într-o țară amenințată de forțe întunecate, pentru a călători spre un pământ îndepărtat. La fel de bine, ar fi putut pleca pe o altă planetă, căci, în noua țară, totul este ciudat și foarte diferit de realitatea cu care era obișnuit. Îl urmărim pe protagonist în timp ce își caută o locuință și o slujbă, interacționează cu diverși oameni (unii dintre ei sunt imigranți, ca și el), se familiarizează cu o limbă străină, cu peisajul ieșit din comun, cu animalele și fructele neobișnuite. Oamenii de aici par să aibă fiecare un animal de companie, iar imigrantul își va găsi în curând un animăluț al său (momentul a fost atât de înduioșător, de parcă în fața mea s-ar fi derulat un film - ciudat!). Prezența acestor animale în povestea fără cuvinte a lui Shaun Tan mi-a amintit de dæmonii lui Philip Pullman, din trilogia Materiile întunecate


Am primit cartea în dar de la prietenul meu irlandez, Declan, după ce m-am extaziat în fața volumului găsit în librăria Anthony Frost. Așadar, The Arrival se găsește și la noi, deși prețul e destul de piperat. Nu știu dacă va fi publicată vreodată de o editură românească, având în vedere că, practic, nu este nimic de tradus. 

P.S.: Nu prea obișnuiesc să asociez cărțile cu muzica (adică să le găsesc un soundtrack), dar de data aceasta mi s-a părut evident că piesa Gnossienne 4 a lui Erik Satie se potrivește de minune cu ilustrațiile lui Shaun Tan.




8 comentarii:

  1. Mulţumesc, Ema, interesante ambele cărţi!
    (N-am reuşit să citesc nici cu ochelari tot textul din imaginea 1 din The Wall, la a doua nici n-am mai încercat. Poţi să faci ceva în sensul ăsta? Da, am dat click pe poză. :) )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ha, nu credeam că cineva va dori să citească textele din a doua poză. :)) Dar ai dreptate - nici din prima imagine nu se înțelege mare lucru. Mulțumesc pentru atenționare, Vio! O să pun fotografii mai mari, în maxim o oră.

      Ștergere
    2. Dragă Ema,
      mersi frumos de recomandări. The Arrival mi s-a părut senzaţională şi alta nu. Acum nu sînt sigură că am înţeles cine ştie ce mult din ea :>, dar cu siguranţă am înţeles unele chestii. Scriu asta pentru că am mici îndoieli în privinţa balonului cu aer cald etc.
      Şi eu fără saundtrec por favor, deşi îmi place mult Satie.
      Shaun Tan a fost o surpriză incredibilă. Şi eu credeam că e SF, btw. Adică uitasem asta, da' asta a fost impresia mea pe alocuri cînd am citit aici la tine şi m-am uitat oleacă la desenele pe asfalt.
      PS Blogul ăsta se mai ţine? >:)
      PS Chiar că ar fi fain să apară şi în România! Şi peste tot în lume.
      Pe domnu' ceh nu l-am găsit la noi la biblio, da' nu-i bai deocamdată.

      Ștergere
    3. Vio, milioane de scuze pentru întârzierea cu care îți răspund! Încet-încet, mă reconectez la blog, un proces un pic ciudat, având în vedere că o lună întreagă m-am detașat complet de el. Deci se mai ține, n-am renunțat. :D
      Cu plăcere, mă bucur că ai găsit & vizualizat The Arrival (căci de citit nu poate fi vorba :P), ilustrațiile sunt minunate, la fel și povestea care se construiește pornind de la ele. E drept, unele chestii pot fi interpretate diferit, dar cred că asta e fain la cartea lui Tan, că fiecare înțelege ce-l taie capul. :)
      Hmm, n-am priceput de ce ai îndoieli în privința balonului. :D
      Nu știu dacă volumul domnului ceh a fost tradus în germană...

      Ștergere
  2. Vai, ce interesant! As vrea sa le citesc și eu. Îmi plac foarte mult cărțile grafice pentru ca spun o poveste intr-un mod atât de interesant. Chiar mă intrebam de curând dacă Marjane Satrapi mai are în plan niște cărți - sunt incredibile cărțile ei.

    Mi se pare foarte curioasa The Arrival. Oare as înțelege ceva din ea, având în vedere ca nu e niciun text?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ți le împrumut, dacă vrei (și dacă ai grijă de ele :P). Și mie-mi plac cărțile grafice, parcă păstrează ceva din lumea copilăriei, deși unele dintre ele abordează teme serioase.
      Mi-a plăcut mult „Persepolis”, e musai să o „citesc” din nou (ar trebui să existe un termen potrivit pentru cărțile grafice, haha, ceva care să includă și privitul/analizatul ilustrațiilor). Nu știu dacă ai citit „Maus”, dar e foarte tare cartea lui Art Spiegelman. Și pe-asta vreau să o citesc din nou.
      Hihi, o să vezi singură cum o să decurgă experiența cu The Arrival. Este, într-adevăr, ceva inedit, pentru că povestea capătă contur aproape pe nesimțite, pe măsură ce privești ilustrațiile (bine, la început am fost destul de confuză, abia mai încolo am început să înțeleg despre ce este vorba).

      Ștergere
  3. http://www.editura-art.ro/carte/sosirea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dap, am aflat de ceva vreme că The Arrival apare la Editura Art, deși mă amuză că nu e mai nimic de tradus, în afară de titlu. :) Hmm, eram curioasă ce preț are cartea, dar văd că e încă în pregătire (oricum, presupun că va fi mult mai accesibilă decât ediția străină).

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...