Luna literaturii mioritice (2)

Anul trecut mi-am propus ca în luna august să citesc doar autori români. De fapt, m-am hotărât ca fiecare august, de acum încolo, să fie dedicat literaturii autohtone. În mai puțin de două săptămâni, așadar, începe „Luna literaturii mioritice”, ediția a doua. :)

Decizia mea poate părea o mică tortură pentru cei care ocolesc cărțile românești. Ei bine, nu-i deloc așa, iar neîncrederea asta pe care o ducem cu noi vizavi de literatura română este, în mare parte, cauzată de prejudecăți și nu vine dintr-o experiență directă, relevantă pentru ce s-a publicat în ultimii ani la noi. În timpul școlii, și eu m-am ales cu o aversiune față de cărțile impuse de programă, pe care le-am ocolit cu obstinație, bazându-mă doar pe ceea ce învățam din culegerile de comentarii literare. De-a lungul multor ani, m-am ferit de autorii români, convinsă că nu sunt pe gustul meu. M-am înșelat, dar a trebuit să descopăr de una singură treaba asta.

În ultima vreme, am început să nu mai diferențiez atât de mult literatura străină de cea autohtonă. Recent, m-am trezit că am citit chiar trei cărți românești una după alta, moment în care mi-am dat seama că reținerile mi s-au risipit între timp. Nu am scăpat de ele peste noapte, ci schimbarea s-a produs treptat: am găsit destule cărți bune și foarte bune, am prins încredere în scriitorii noștri, iar lectura unei cărți românești nu mai este un act conștient, autoimpus, ci unul care acum vine firesc, de la sine. 

Ca și la prima ediție, vă spun și vouă din timp, poate se mai găsește cineva care mi se alătură, chiar dacă nu va citi exclusiv literatură română; poate fi cineva care are nevoie de un impuls pentru a se apuca de o carte românească pe care o amână de multă vreme. Idealistă, ca de obicei, am făcut un calcul anul trecut și am realizat că, dacă fiecare cititor care urmărește blogul pe Facebook ar citi măcar o carte, atunci în august s-ar citi cel puțin 2500 de cărți românești. Acum ar fi vorba de 3600 de cărți - pare o cifră uriașă, însă e complet realizabilă, dacă toată lumea se mobilizează (o utopie, știu, dar sună atât de bine!). :) 

M-am bucurat că în 2016 n-am fost singură, ba chiar s-au strâns o mână de cititori entuziaști care au postat lecturile lor pe Facebook, cu tag-ul #lunaliteraturiimioritice, sau au scris impresii direct pe pagina proiectului. Mi s-a părut meschin să număr câți oameni s-au alăturat, așa că n-am ținut o evidență, ci doar am încercat să fiu la curent cu ce s-a citit în august. Am și plecat la munte la un moment dat și, în lipsa internetului, am neglijat pagina proiectului câteva zile (motiv pentru care m-am simțit cam vinovată).

Pentru că viața reală intervine adeseori și s-ar putea să plec din nou pe munte, anul acesta m-am gândit să nu mai fac o pagină specială pentru proiect, ci doar să lansez provocarea #lunaliteraturiimioritice, iar cine are timp și dorința să se alăture, poate publica pe Facebook poze și impresii despre cărțile pe care le citește, folosind tag-ul, sau poate scrie un comentariu la acest articol. Aș vrea, totuși, să vă cer părerea: credeți că ar fi util un event pe Facebook, ca cel de data trecută?

***

Acum, despre planurile mele de lectură pentru „Luna literaturii mioritice”. Observ pe Goodreads că am citit șase cărți românești de la începutul anului, iar în august sper să mai adaug măcar patru sau cinci. Ca să nu mai am senzația că-mi impun singură chestii, pentru ca apoi tot eu să fiu dezamăgită că nu le-am dus la bun sfârșit, am făcut o selecție mai mare, din care voi citi după starea și cheful de moment, dar și în funcție de timp. M-am oprit la autori pe care nu i-am mai încercat până acum și m-a amuzat faptul că, fără să-mi propun asta, am ales mai mult autoare. N-am scormonit prin bibliotecă, pentru că aveam cărțile la îndemână, în dormitor, pe lângă alte câteva titluri românești, fie deja incluse în planurile de lectură de la începutul anului, fie noi apariții luate de curând.

Trec toate cărțile la comun, fără a le mai împărți după gen sau autori și autoare: 

• „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”, de Marta Petreu
• „Pereți subțiri”, de Ana Maria Sandu
• „Interior zero”, de Lavinia Braniște
• „În spatele blocului”, de Mara Wagner
• „Cartea năsoaselor”, de Alexandra Rusu
• „Inimi cicatrizate”, de Max Blecher
• „Efectele secundare ale vieții”, de Vlad Zografi
• „Rubato”, de Răzvan Petrescu
• „Gravitație” și/sau „Floare de menghină”, de Svetlana Cârstean
• Revista iocan, nr. 2

De ce „Luna literaturii mioritice”:

- eu, una, vreau să citesc mai multă literatură română;

- poate conving și pe altcineva, în afară de mine, să citească mai multe cărți românești;

- poate că nu se va schimba mare lucru, dar merită încercat. :)