Lecturile din 2025 – o statistică

2025 a fost o bucurie din punct de vedere literar: am rupt tiparul din anii precedenți și am regăsit plăcerea de a citi, pe care o credeam pierdută. Iată o lecție îmbucurătoare: dacă am perioade în care lectura nu mai este o prioritate, asta nu înseamnă că așa va arăta viața mea de atunci înainte. E doar o etapă. Oricum, a fost o mare ușurare pentru mine – și o mare fericire – să mă apropii din nou de bibliotecă nu cu frustrare și vinovăție, ci cu interes și încântare.

Am redescoperit cărți încă nedeschise („Norocul lui Omensetter”, „Sefarad”), cu toate că au stat ani la rând pe listele „musai” de citit, am avut curiozitatea să fac un recensământ al autorilor importanți care mi-au rămas necunoscuți (găsiți aici o listă foarte lungă), m-am luptat cu mine să-mi fac timp pentru citit seara, ba am îndrăznit chiar să citesc și ziua, ceea ce mai înainte îmi stârnea vinovăția: păi cum, în loc să fac curățenie sau să lucrez la un interviu, eu citesc la trei după-masa într-o zi de sâmbătă? E un mister pentru mine cum m-am putut transforma într-o persoană obsedată de muncă și eficiență, deși în alte timpuri mă lăudam, când eram întrebată de unde am atâta timp pentru citit și scris pe blog, că eu nu mă omor nici cu curățenia, nici cu gătitul, nici cu munca. Și nu mă uit nici la Tv – acest fapt a rămas într-adevăr neschimbat. Ba în ultimul an n-am mers nici la cinema, dar nu pentru că n-am vrut, ci a fost tot o etapă.

Știți ce m-a ajutat la începutul lui 2025 să citesc mai mult? Băile la cadă, cu sare parfumată de la Viorica (miere si propolis, levănțică, pin, din astea). :) Am redescoperit plăcerea unei băi lungi și cititul a venit firesc. E drept că sunt și neajunsuri: dacă apa e prea fierbinte, mi se aburesc ochelarii. Iar de la abur paginile se ondulează și copertele se desfac în foițe. Așa că în sezonul de cadă 2026 o să am grijă la temperatura apei și o să citesc doar pe Kindle, pe care sper să nu-l scap niciodată în apă.

Și uite-așa în 2025 m-am trezit că citesc mai mult, că citesc cu poftă, și la final de an am depășit 40 de volume. Sunt nespus de mulțumită, simt că revin la bunele mele obiceiuri din alte vremuri (precizez că în ultimii doi ani am citit câte 12-14 cărți, iar dacă nu era clubul Bibliobibuli, nu citeam nici atât). Media a fost de 232 de pagini per carte, aproape identică cu cea din 2018, când a început „declinul” lecturilor mele – înseamnă că după ce am ajuns pe fundul văii, acum am început din nou să urc. :)

Cărți citite la clubul Bibliobibuli în 2025

Iată un scurt bilanț al lecturilor din 2025: 

• Încă de la începutul anului am simțit dorința să citesc autori cunoscuți la care încă nu ajunsesem și am abordat-o în sfârșit pe Herta Müller, cu „Leagănul respirației”. Autoarea scrie extraordinar de bine, o să mai citesc și alte cărți de-ale ei, dar subiectele nu sunt ușor de dus. Din acest motiv am ezitat să aleg cartea pentru clubul Bibliobibuli;
• Apropo de clubul Bibliobibuli, anul trecut au fost 12 întâlniri cu casa plină – m-am bucurat să cunosc cititori noi care au rămas cu mine –, iar la patru dintre ele i-am avut ca invitați pe traducătorii cărților: Péter Demény, Octavia Nedelcu, Claudiu Sfirschi-Lăudat și Svetlana Cârstean. De anul acesta, clubul va fi în principal pe Zoom;
• Dintre cele 12 cărți citite la clubul Bibliobibuli, pe ultimele locuri în topul meu personal se află „Cântecul profetului” de Paul Lynch și „Intermezzo” de Sally Rooney, care totuși mi-au plăcut, deci să nu înțelegeți că mi s-au părut slabe; :)
• Un loc special între cărțile din 2025 îl ocupă „Ieșirea din vârtej” de Péter Demény, o carte foarte personală în care sunt personaj;
• În 2025 am citit pentru prima oară 11 autori importanți: Herta Müller, John Banville, Tahar Ben Jelloun, Patrick Modiano, Don DeLillo, Salman Rushdie, Georges Perec, Daniel Pennac, Clarice Lispector, António Lobo Antunes și William Faulkner. Am început și o carte de David Grossman, care-mi place mult („Cineva cu care să fugi de acasă”) și una de Selma Lagerlöf, care-și cam arată vârsta pe ici, pe colo („Povestea lui Gösta Berling”);
• Marea provocare a anului a fost Faulkner: am început „Lumină în august” chiar în august, până la jumătate a mers surprinzător de lin (traducerea Iuliei Gorzo este excelentă), însă povestea a devenit prea apăsătoare și m-am oprit. În decembrie mi-am zis că o să duc la bun sfârșit prima mea carte de Faulkner chiar dac-ar fi să citesc cu noduri câte jumătate de oră pe zi. N-a fost cazul, cartea m-a prins din nou și am dat-o gata mult mai repede, fără să cad în depresie. Dar la Faulkner n-o să alerg prea curând cu brațele deschise... E prea dramatic și teatral pentru gustul meu, deși admit că scrie extraordinar;
• În decembrie am revenit la lecturile în franceză cu „Le Mystère Henri Pick” de David Foenkinos (un autor cu mult umor, subiecte inedite și o scriitură lejeră, pe care l-am descoperit cu „Familia Martin”), restul cărților au fost în engleză și în română. Nici în engleză nu mai citisem în ultimii ani, Kindle-ul meu zăcea uitat într-un sertar;
• În 2025 am citit autori români doar din zona literaturii pentru copii & adolescenți;
• Dezamăgirea anului a fost cea mai recentă carte a lui Haruki Murakami, „The City and Its Uncertain Walls”. O lălăială mai mare n-am văzut de multă vreme. Mi s-a părut o poveste extrem de diluată, cu o scriitură repetitivă, explicativă care mi-a pus nervii la încercare. Am vrut să abandonez cartea, dar câteva călătorii cu trenul m-au ajutat să o termin;
• Am fost parțial nesatisfăcută și de prima mea întâlnire cu Clarice Lispector: câteva proze din volumul „Fericire clandestină” nu mi-au spus nimic, păreau un delir lipsit de noimă. Altele mi-au plăcut. Cândva poate că o să încerc și un roman al ei;
• Am citit foarte puțină proză scurtă în 2025, „Fericire clandestină” fiind unul din cele două volume citite – celălalt, „Inima inimii”, e semnat de António Lobo Antunes și mi s-a părut simpatic, dar nu cred că a fost cea mai bună alegere pentru o primă întâlnire cu autorul portughez. Multe au fost proze prea scurte, prea cu schepsis ca să mă satisfacă pe deplin. Și adevărul este că, exceptând câțiva autori de proză scurtă – Dino Buzzati, Lucia Berlin, Mariana Enriquez, Cortazar, Mircea Cărtărescu, Calvino, Marquez, Alice Munro, Roald Dahl, wow, de fapt nu-s puțini –, prefer narațiunile ample;
• Credeam că n-am adăugat țări noi pe harta mea literară, dar la o privire mai atentă pe Goodreads (anul trecut am reluat și evidența lecturilor pe Gr) am constatat că în 2025 am citit prima carte din literatura croată („Baba Iaga a făcut un ou” de Dubravka Ugrešić), prima din literatura greacă („Mama câinelui” de Pavlos Matesis) și prima de un autor din Senegal („Frate de suflet” de David Diop);
• Am citit 6 cărți din literatura franceză, 5 din literatura americană, 5 din literatura irlandeză și abia 2 din cea britanică.

Câteva cărți care mi-au plăcut și care n-au fost la clubul Bibliobibuli în 2025 :)

În 2026 mi-am propus să-mi protejez nou-regăsita plăcere a lecturii citind ce mă atrage, fără titluri impuse, fără provocări imposibil de atins. Cred că ultimele planuri de lectură le-am făcut în 2018 și observ iar și iar că fac planuri doar ca să le ignor, așa că pentru anul acesta nu-mi propun nimic ieșit din comun:

• m-aș bucura să citesc măcar 50 de cărți, în medie de 300 de pagini, deci cam patru cărți pe lună;
• aș vrea să continui lecturile în franceză și uneori să mai strecor o carte în spaniolă sau italiană;
• abia aștept să explorez autorii importanți pe care încă nu i-am citit;
• în perioada următoare, vreau să termin cărțile începute în 2025. În rest, n-am făcut vreo listă, știu doar că David Foenkinos mi-a făcut mare poftă să-l citesc pe Brautigan și totodată să revin la Michel Houellebecq (am în bibliotecă „Particule elementare”, dar mă tentează și „Posibilitatea unei insule”). Tot el m-a motivat să mai citesc ceva de Laurent Binet în franceză, probabil „HHhH”. Și încă o carte de Foenkinos, of course! Am în biblioteca fizică „Charlotte” și „Inversion de l'idiotie” dăruite de Michelle, căreia îi mulțumesc și aici;
• mă voi inspira uneori din lista întocmită în 2018, cu țările și regiunile pe care nu le-am vizitat literar până acum (între timp am fost în Scoția, Grecia, Croația, Bulgaria, Alaska, Elveția, deci am evoluat!).

Mai jos, o statistică a lecturilor din 2025. Sunt foarte puține cărți care nu mi-au plăcut sau m-au dezamăgit, le-am ales destul de bine și asta mi-a întreținut, cred, plăcerea de a citi. Însă n-o să le menționez aici pe toate.

• LITERATURĂ PENTRU ADULȚI

Cărțile preferate

► „Mama câinelui”, de Pavlos Matesis (trad. Claudiu Sfirschi-Lăudat)

► „Portretele unei căsnicii”, de Sándor Márai (trad. Péter Demény)

► „Copilărie. Tinerețe. Dependență. Trilogia Copenhagăi”, de Tove Ditlevsen (trad. Simina Răchițeanu)

► „Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat”, de Jacqueline Harpman (trad. Diana Lupu)

► „Tristul tigru”, de Neige Sinno (trad. Svetlana Cârstean)

► „Small Things Like These”, de Claire Keegan

Mi-au plăcut mult și

► „Leagănul respirației”, de Herta Müller (trad. Alexandru Al. Şahighian)

► „Marea”, de John Banville (trad. Mihai Moroiu)

► „Ca tăietorii de lemne”, de Thomas Bernhard (trad. Daniela Ştefănescu)

► „Lumină în august”, de William Faulkner (trad. Iulia Gorzo)

► „Baba Iaga a făcut un ou”, de Dubravka Ugrešić (trad. Octavia Nedelcu)

► „Fericirea conjugală”, de Tahar Ben Jelloun (trad. Mihaela Stan)

► „Binecuvântați animalele și copiii”, de Glendon Swarthout (trad. Zoe Manolescu)

► „Cuțitul de foc”, de Ingeborg Arvola (trad. Aurora Kanbar)

► „The Details (Detaliile)”, de Ia Genberg (trad. Kira Josefsson)

► „Grimus”, de Salman Rushdie (trad. Daniela Rogobete)

► „Fără sânge”, de Alessandro Baricco (trad. Adrian Popescu)

► „Duminici de august”, de Patrick Modiano (trad. Lucia Papahagi)

► „Perspective”, de Laurent Binet (trad. Claudiu Constantinescu)

► „The True Deceiver”, de Tove Jansson (trad. Thomas Teal)

• CĂRȚI PENTRU COPII & ADOLESCENȚI

► „Epoca mea de aur. Partea a doua”, de Daniel Horia

► „Rostogol în campanie”, de Lavinia Braniște, cu ilustrații de Andrei Măceșanu

► „Ca un roman”, de Daniel Pennac (trad. Ileana Cantuniari) - o carte universală

► „Povestea lui Harap-Alb” - adaptare și ilustrații de Manuela Manița

► „Du Iz Tak?”, de Carson Ellis

• SURPRIZELE LITERARE ALE ANULUI

► „Mama câinelui” (Pavlos Matesis)

► „Copilărie. Tinerețe. Dependență. Trilogia Copenhagăi” (Tove Ditlevsen)

► „Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat” (Jacqueline Harpman)

► „Cuțitul de foc” (Ingeborg Arvola)

► „Epoca mea de aur. Partea a doua” (Daniel Horia)

• Cărți care credeam că o să-mi placă mai mult

► „Fericire clandestină. Proză scurtă 1971–1977”, de Clarice Lispector (trad. Anca Milu-Vaidesegan)

► „Inima inimii”, de António Lobo Antunes (trad. Dinu Flămând)

► „Anna”, de Niccolò Ammaniti (trad. Jonathan Hunt)

► „Kitchen”, de Banana Yoshimoto (trad. Irina Holca) - o recitire care mi-a plăcut mai puțin a doua oară

• Cărți foarte slabe (din punctul meu de vedere)

► „The City and Its Uncertain Walls”, de Haruki Murakami (trad. Philip Gabriel)

• NIȘTE DATE

Cărți citite în 2018: 48

Literatură română: 13

Volume de proză scurtă: 2

Cărți de non-ficțiune: 3 auto/biografii literare

Cărți pentru copii & adolescenți: 15

Cărți audio: 0

Cărți scrise de femei: 22

Volume voluminoase: 6 peste 400 de pagini

Cea mai lungă carte: „Lumină în august” (520 de pagini)