Planuri de lectură pentru 2018

Pentru că sunt mare meșteră la făcut planuri și liste, dar foarte neserioasă când vine vorba să mă țin de ele, m-am hotărât ca anul ăsta să nu mai fac proiecte grandioase de lectură. Sunt doar câteva lucruri pe care sper să le duc la îndeplinire, mai ales că unele dintre ele implică și alte persoane, deci îmi va fi mai greu să mă fofilez. Oricum, sunt tare curioasă pe ce țărmuri literare voi ajunge anul ăsta, plutind așa, în derivă, fără niciun plan care să mă ghideze (săraca de mine!). Va fi un mic experiment care, drept să spun, chiar mă încântă. Bunăoară, cartea pe care am ales-o la început de an: aproape că uitasem de „Dona Flor și cei doi soți ai ei”, până am zărit-o într-un teanc mai dosit și am știut imediat că asta vreau să citesc, și nu altceva. 

Singura hotărâre pentru 2018 ar fi să cumpăr mult mai puține cărți. Știu că niciodată nu sunt destule și că e cam singurul tip de hoarding scuzabil, dar am ajuns într-un punct critic: mă simt copleșită de propria-mi bibliotecă și mă apucă panica când văd teancurile cu „musai-de-citit” răspândite prin toată casa, care de la an la an rămân încremenite cam în aceeași formulă. O să mai merg din când în când pe la anticariate, dar în rest o să (încerc să) iau doar ceea ce știu că voi citi în scurt timp de la achiziție.

Așa... Acum, despre minusculele planuri de lectură. Ar fi cinci șase chestii (later edit – am uitat de cărțile împrumutate):

1. Cărțile împrumutate – aproape fără voia mea, am strâns un tenculeț cu cărți care nu-mi aparțin și de care va trebui să scap mă ocup cât mai curând. Nimic extravagant, spre deosebire de teancul gigantic la care ajunsesem în 2014. Dacă nu mă credeți, îl puteți vedea aici. Ce vremuri! După acea experiență cam traumatizantă (ajunsesem să urăsc cărțile respective și citeam orice altceva, numai ce era în teancul acela nu), mi-am promis că voi împrumuta doar atât cât sunt în stare să citesc. Chiar m-am ținut de promisiune, iar acum mă sperii un pic când văd că se conturează un nou teanc. Nu-i nimic, o să le dau înapoi dacă nu le citesc în maxim două-trei luni.

2. „Swann”, de Marcel Proust – o lectură stabilită cu Andreea, o cititoare cu gusturi foarte bune, pe care o știu doar din mediul virtual. Prin toamna anului trecut, din vorbă-n vorbă, ne-am hotărât subit să citim împreună primul volum din „În căutarea timpului pierdut”. Eu nici măcar nu aveam cartea în bibliotecă și îmi imaginam că trebuie să mai treacă muuult timp până voi avea destul curaj pentru a-l citi pe Proust. Iată că, uneori, o decizie spontană și un partener de lectură sunt de ajuns pentru a te apropia de volume amânate la nesfârșit. 

3. „G.: A Novel”, de John Berger – o lectură împreună cu Declan, prietenul meu irlandez (Berger este unul dintre autorii lui preferați, eu încă n-am citit nimic de el). De-a lungul timpului, ne-am făcut o tradiție din a citi și a dezbate măcar o carte pe an; Declan chiar este un partener grozav de lectură. Am avut discuții foarte faine la „Pianista”, „All Will Be Well: A Memoir”, „Frații Karamazov”, „Zăpezile de altădată”, dar și eșecuri cu „Lupta mea: Moartea unui tată”, „The Lonely Passion of Judith Hearne” și „Manuscrisul găsit la Saragosa”. 

4. „A l'ami qui ne m'a pas sauvé la vie”, de Hervé Guibert – o carte în franceză, pe care Vio mi-a împrumutat-o la prima noastră întâlnire în București. De atunci au trecut aproape trei ani (sau doi?) și încă nu m-am apucat de cartea asta. Pe lângă romanul lui Guibert, aș vrea să mai citesc ceva în franceză – cel mai probabil, al treilea volum de Jón Kalman Stefánsson, dacă nu apare nici anul ăsta (Poliromul se cam joacă cu sentimentele cititorilor, nu-i frumos!). 

5. Tot Vio a venit cu următoarea idee: să facem schimb de propuneri de lectură și să citim măcar o carte dintre cele selectate. Fiecare a scotocit prin rafturile celeilalte (pe Goodreads, vreau să zic) și a propus o listă cu cinci titluri. Vio a ales așa:

• „The Unamericans”, de Molly Antopol
• „Paddy Clarke Ha Ha Ha”, de Roddy Doyle
• „The Apprenticeship of Duddy Kravitz”, de Mordecai Richler
• „Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă”, de Tomas Zmeskal
• „Părul Venerei”, de Mihail Şişkin
• Extra: „Cartea de la San Michele”, de Axel Munthe

Mă tentează o bună parte din lista asta și am observat că, venind sub forma unei provocări din partea altcuiva, chiar am tendința să o iau în serios. Până la urmă, e tot un fel de experiment (îmi plac experimentele!): sunt curioasă ce carte voi alege și dacă voi citi mai multe, nu doar una. Deocamdată nu mi-am propus nimic, pentru că sunt mari șanse să fac taman pe dos. :)

6. O carte scrisă de un autor bulgar (încă nu m-am hotărât care anume). Dacă din literatură maghiară am parcurs deja vreo 10 cărți (ungurii chiar scriu mișto, inclusiv cei născuți în Ardeal), în schimb n-am citit nicio carte a vecinilor de la sud. Cea mai evidentă alegere ar fi Elias Canetti (scriitor născut la Ruse, care ulterior a primit cetățenie britanică, plus un Nobel), dar mă tentează și alți autori bulgari (traduși în engleză, nu și în română): Kapka Kassabova cu o carte de memorii, „Street Without a Name”, și Miroslav Penkov cu romanul „Stork Mountain”.

***

Pe blog, undeva în dreapta, există secțiunea „Pe unde am călătorit”. Acolo este o hartă a țărilor vizitate prin intermediul literaturii, în ordinea numărului de călătorii – nu toate, din păcate, ci doar cele pentru care am reușit să scriu cronici. Recent, după ce am regăsit celebra listă de pe blogul „A year of reading the world”, mi-am dat seama că în unele locuri n-am fost defel, iar pe altele le-am vizitat o singură dată (și uneori nu în cea mai fericită conjunctură).

Inițial am vrut să fac doar o scurtă listă cu cărți din Bulgaria, dar foarte curând m-a luat valul și m-am trezit scotocind prin toate rafturile mele de pe Goodreads. N-a fost prea complicat – de regulă, când adaug o carte pe Gr, trec și țara autorului, deși nu mă țin întotdeauna de obiceiul ăsta. Am consultat lista lui Ann Morgan doar la secțiunea de literatură bulgară, în rest m-am limitat la țările și scriitorii care existau deja prin rafturile mele virtuale.

Următorul pas a fost răscolirea bibliotecii fizice. Adevărul e că, dacă n-ar fi listele astea pe care le fac din când în când, aș uita cu desăvârșire ce cărți se află pe rândurile din spate (oricum, am impresia că pe-astea nu le voi citi niciodată). De data asta, inventarierea bibliotecii a durat cam mult, pentru că am căutat autori a căror naționalitate îmi era neclară, am găsit cărți pe care nu le adăugasem pe Goodreads (raftul my-bookshelf a ajuns acum la 720 de titluri necitite – după cum vă spuneam, e cazul să mă domolesc cu achizițiile), am redescoperit cărți de care uitasem și am împins mai în spate volumele care mă interesează puțin spre deloc. 

Mai jos, o listă cu țările și regiunile pe care nu le-am vizitat până acum, în funcție de cărțile pe care le aveam deja în format fizic sau digital. Este o listă subiectivă, nicidecum una exhaustivă, pentru că au rămas pe dinafară destul de multe țări. Habar n-am când voi ajunge la cărțile astea, dar lista îmi va fi de folos cândva și, cine știe, poate vă inspiră și pe voi. :)

Afganistan: Khaled Hosseini (Vânătorul de zmeie ● Splendida cetate a celor o mie de sori)

Alaska: David Vann (Legenda unei sinucideri) │ Eowyn Ivey (Copila de zăpadă ● Spre marginea luminoasă a lumii)

Bosnia: Saša Stanišić (Cum repară soldatul gramofonul) │ Ivo Andrić (Semne lângă drum ● E un pod pe Drina ● Cronica din Travnik) │ Meša Selimović (Dervișul și moartea)

Bulgaria: Elias Canetti (Orbirea ● Trilogia Memoriei: Limba salvată, Facla în ureche, Jocul privirilor) │ Kapka Kassabova (Street Without a Name) │ Miroslav Penkov (Stork Mountain) │ Emil Andreev (Râul de sticlă) │ Georgi Gospodinov (The Physics of Sorrow)

Croația: Dubravka Ugrešić (Ministerul durerii ● Karaoke Culture ● Baba Yaga Laid an Egg) │ Slavenka Drakulić (The Taste of a Man ● S.)

Republica Dominicană: Junot Díaz (The Brief Wondrous Life of Oscar Wao ● This Is How You Lose Her) │ Julia Alvarez (In the Time of the Butterflies)

Elveția: Friedrich Dürrenmatt (Făgăduiala)

Etiopia: Abraham Verghese (Să tai în piatră vie)

Georgia: Mikheil Javakhishvili (Kvachi)

Grecia: Nikos Kazantzakis (Alexis Zorba) │ Panos Karnezis (Infamii mărunte ● Labirintul)

Guadelupa: Télumée Miracol, de Simone Schwarz-Bart

Guatemala: Miguel Ángel Asturias (Oameni de porumb ● Domnul Președinte)

Hawaii: Kristiana Kahakauwila (This Is Paradise: Stories)

Malta: Immanuel Mifsud, În numele Tatălui (și al Fiului)

Mozambic: Mia Couto (Veranda cu frangipani ● Pensativities: Selected Essays)

Muntenegru: Borislav Pekić (Houses)

Noua Zeelandă: Katherine Mansfield (The Garden Party and Other Stories) │ Keri Hulme (The Bone People) │ Lloyd Jones (Mister Pip)

Nigeria: Ben Okri (Drumul înfometat) │ Chinua Achebe (O lume se destramă ● Săgeata lui Dumnezeu) │ Chimamanda Ngozi Adichie (Hibiscus purpuriu ● Jumătate de soare galben ● Americanah ● The Thing Around Your Neck) │ Wole Soyinka (You Must Set Forth at Dawn) │ Chinelo Okparanta (Happiness, Like Water)

Pakistan: Intizar Hussain (Basti) │ Daniyal Mueenuddin (In Other Rooms, Other Wonders)

Paraguay: Augusto Roa Bastos (Eu, Supremul)

Salvador: Horacio Castellanos Moya (The She-Devil in the Mirror ● Revulsion: Thomas Bernhard in San Salvador)

Scoția: Alasdair Gray (Lanark ● Sărmane creaturi) │ John Burnside (The Dumb House) │ Ali Smith (Accidental ● There but for the ● How to Be Both ● Girl Meets Boy) │ Irvine Welsh (Trainspotting ● Varză reîncălzită ● Acid House) │ James Robertson (The Testament of Gideon Mack)

Slovenia: Drago Jančar (Azi-noapte am văzut-o)

Somalia: Waris Dirie (Floarea deșertului: călătoria extraordinară a unei nomade din deșert)

Sudan: Leila Aboulela (The Translator ● The Kindness of Enemies)

Trinidad și Tobago: V.S. Naipaul (Miguel Street)

Uruguay: Juan Carlos Onetti (Şantierul-fantomă ● Despărțiri ● Istoria cavalerului Rozei și a Fecioarei venite din Liliput cu burta la gură) │ Horacio Quiroga (Cuentos de amor, de locura y de muerte ● Anaconda ● Pasărea Yaciyateré)