De vreo două luni am tentative repetate de a scrie pe blog, însă viața se tot amestecă în planurile mele, ba o întâmplare în familie, ba călătorii neprevăzute, și totuși tema articolului de față, adică autorii cunoscuți pe care eu încă nu i-am citit, m-a urmărit cu atâta insistență, încât am zis, bun, îmi fac timp pentru lista asta, fie ce-o fi. Ei, și o zi de documentare s-a transformat în trei, pentru că cei câțiva autori necitiți s-au dovedit a fi sute de nume de care eu nu m-am apropiat până acum, poate și fiindcă nu am urmat Literele, deci nu am avut o listă de lecturi esențiale și am citit ce m-a tăiat pe mine capul, uneori cu pauze lungi de la lectură. Recunosc că au fost perioade în care n-am citit deloc sau am citit foarte puțin, cum s-a întâmplat în ultimii trei ani, când de la 50-60 de cărți într-un an am ajuns la doar una pe lună, și dacă am citit totuși doisprezece s-a datorat clubului Bibliobibuli, care m-a menținut în contact cu literatura. Am trecut prin multe schimbări, n-o să vorbesc despre ele aici, dar pot spune că anul acesta am ieșit în sfârșit la liman, m-am apropiat din nou de bibliotecă – ajunsese să mă oprime, cu toate cărțile acelea necitite care mă făceau să mă simt vinovată – și, în mod miraculos, am simțit din nou plăcerea, bucuria de a citi. Vă spun sincer că o credeam pierdută, laolaltă cu bucuria de a primi și de a cumpăra cărți, dar iată că pauza asta mi-a dat un fel de reset și acum încerc să citesc în fiecare zi măcar 20-30 de pagini.
Odată cu pofta reînnoită de lectură, a început să-mi dea târcoale următoarea curiozitate: care sunt de fapt autorii mari pe care încă nu i-am citit și cam câți ar putea fi? (Autori străini, precizez de pe acum.) Mai întâi am luat la rând rafturile mele de pe Goodreads (rămăsesem în urmă și cu evidența cărților din bibliotecă), apoi am dat peste această listă unde, dincolo de poziția 450, i-am regăsit și pe Mihail Sadoveanu, Ionesco și Mircea Cărtărescu, și vă spun drept că m-am îngrozit, pentru că mi-am notat toți autorii de care auzisem și am ajuns la îngrijorătoarea cifră 288... (Eu am ajuns până la autorul cu numărul 650, William Trevor, și-am zis că e momentul să mă opresc.)
E clar că nu-i voi citi niciodată pe toți, așa că am împărțit lista inițială în două mai mici (un fel de-a spune): pe prima listă sunt autorii care-mi trezesc dorința de a-i citi, pe a doua cei care mă atrag puțin spre deloc. Dacă aveți răbdare să parcurgeți ambele liste și vedeți pe lista nr.2 nume care merită atenția mea și a altor cititori, vă rog să-mi scrieți câteva rânduri. De asemenea, apreciez sugestii de lectură acolo unde nu m-am decis cu ce carte să abordez un autor.
Pentru că nu pot să fac niciodată lucrurile într-un mod simplu, dar și pentru că am simțit dorința să mă reconectez cu biblioteca, cu autorii, cu cărțile, la fiecare nume m-am documentat câteva minte despre ce am sau ce mi-aș dori, doar că minutele s-au tot lungit în unele cazuri, căci despre autori ca Le Clézio sau V.S. Naipaul nu știam mai nimic, doar că au luat Premiul Nobel, și chiar m-am întrebat de ce nimeni nu pare să mai vorbească despre ei astăzi, oare scriu prost sau n-au rezistat trecerii timpului?
A durat câteva zile să termin lista – pasul ideal ar fi fost câteva ore pe zi, maxim zece autori, pe care să-i iau la pigulit fără grabă, dar de unde atâta timp? – și nu m-aș mira să fie prea greu de citit pentru voi sau irelevantă, vă înțeleg, e ditamai pomelnicul, dar mie mi-a făcut bine tot procesul din spatele articolului, pentru că mi-am amintit de cărți și de autori descoperiți în urmă cu 10-12 ani pe Goodreads, unii dintre ei ieșindu-mi între timp din minte, ca de pildă Sarah Waters, cu niște romane pe care le anticipez ca fiind foarte captivante („Fingersmith”, „The Night Watch”, „The Little Stranger”, primele două traduse și la noi), sau Nicole Brossard, cu „Yesterday, at the Hotel Clarendon”, pe care într-o vreme îmi doream enorm să o citesc (însă mereu trebuie să aleg, ceva rămâne invariabil pe dinafară). Cele două nu sunt autoare mari, însă le menționez aici pentru că m-am bucurat să le redescopăr. Apropo de criteriile după care am făcut lista, nu m-am rezumat la clasici, ci am inclus și autori contemporani care au luat premii literare importante. Sunt 114 autori pe lista nr. 1, enorm. Cu siguranță am uitat să-i includ pe câțiva, am întrezărit deja alte nume prin bibliotecă, dar m-am făcut că nu le văd.
De data asta nu m-am rezumat doar la liste & planuri, ci am trecut și la fapte, pentru că în lunile din urmă m-am apropiat de autori pe care-i tot amânasem sau îi ocolisem. Toți mi-au plăcut și o să revin la cărțile lor:
- Herta Müller, „Leagănul respirației”
- John Banville, „Marea”
- Tahar Ben Jelloun, „Fericirea conjugală”
- Patrick Modiano, „Duminici de august”
- Don DeLillo, „Punctul Omega” (citisem nuvela „Silence/Tăcere”, dar simțeam că nu e suficient pentru a-mi face o părere despre autor)
- Salman Rushdie, „Grimus”
***
I. Autori pe care nu i-am citit și care mă interesează
Kōbō Abe (aveam mari așteptări de la „Femeia nisipurilor”, dar primele pagini m-au dezamăgit. O să revin la ea peste o vreme. Mai am „Chip străin. Harta arsă” – subiectele sună grozav, dar mi-e teamă că scriitura japonezului e depășită.)
Chinua Achebe (aș citi „O lume se destramă”, primul volum din Trilogia africană; mai am „Săgeata lui Dumnezeu”, care e al treilea volum, după cum aflu de pe Goodreads. Volumul 2, „No Longer at Ease”, a fost tradus prin anii 1960 cu titlul „În impas” – din misterele planurilor editoriale românești...)
Chimamanda Ngozi Adichie (n-am în bibliotecă nicio carte a autoarei nigeriene și nu sunt sigură pe care s-o aleg.)
Shmuel Yosef Agnon (e unul dintre cei mai importanți autori din literatura ebraică modernă, a primit și Nobelul în 1966; am „Tâlcul tuturor faptelor: povestiri hasidice”.)
Svetlana Aleksievici (autoarea din Belarus a primit Nobelul în 2015; n-am citit-o la vremea când a fost pe val, dar nu e târziu nici acum. Probabil o să aleg „Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor”, singura pe care o am în bibliotecă.)
Isabel Allende (presimt că o să iubesc cărțile ei timpurii, „Casa spiritelor”, „Portret în sepia” sau „Eva Luna”, pe când cele apărute mai recent mi se par cam siropoase.)
Martin Amis (o să-l citesc probabil în engleză, „Zona de interes” mă atrage cel mai mult, dar are destule titluri traduse în română, multe de găsit doar pe la anticariate.)
Ivo Andrić (unul din autorii pe care mi-i doream foarte mult, poate și fiindcă într-o perioadă cărțile lui erau de negăsit, sau costau o avere la anticariat; după ce s-au reeditat, mi-am cumpărat mai multe și, urmând clasica rețetă, am lăsat praful să se aștearnă pe ele. Probabil o să aleg „E un pod pe Drina...”, primul volum din Trilogia bosniacă – al doilea volum este „Cronică din Travnik”.)
António Lobo Antunes (este unul din autorii preferați ai prietenei mele Andreea V. și unul dintre cei care se vând foarte scump la anticariat, nu înțeleg exact de ce; e drept, cărțile mai vechi se găsesc greu. Eu am luat de pe Vinted „Întoarcerea caravelelor” la un preț decent, dar cred că o să încep cu volumul de povestiri „Inima inimii”, despre care Nona a vorbit foarte frumos.)
Honoré de Balzac (recent, citind „Sempre Susan” a lui Sigrid Nunez, am devenit interesată de „Iluzii pierdute”, una din cărțile favorite ale lui Susan Sontag. Are 720 de pagini, mă întreb dacă nu aș putea începe cu ceva mai scurt.)
Sebastian Barry (aveam „Jurnalul ascuns”, l-am făcut cadou înainte să-l citesc, persoana a fost super încântată, apoi nu am mai reușit să găsesc cartea, nici la exemplarul dăruit n-am mai avut acces, o întreagă poveste... Cert e că nu am mai ajuns la autorul irlandez – cică și „Răgazul unui zeu bătrân” ar fi mișto, spune Oana D. care citește acum romanul.)
John Barth (am început „Rătăcit în casa oglinzilor”, însă nu m-am conectat ușor la scriitura lui Barth, un autor postmodern, care face uz de metaficțiune. Am câteva volume luate cu 3, 4 lei de la anticariat, dar observ că cea mai importantă carte a lui, „The Sot-Weed Factor”, nu a fost tradusă la noi. La cât de neobservat a trecut autorul american, slabe șanse să apară în română.)
Samuel Beckett (deși mă atrage teatrul scris, nu citesc prea des piese de teatru. Ultimul volum citit a fost „Romulus cel Mare” cu trei piese de Friedrich Dürrenmatt. E musai, totuși, să citesc „Așteptându-l pe Godot”, măcar pentru cultura mea generală.)
Saul Bellow (e unul din autorii de la care nu știu ce să aleg, mă atrag toate cărțile și niciuna. Cred că înclin spre „Herzog” sau „Iarna decanului”, pentru că aceasta din urmă se petrece parțial în România.)
Nina Berberova (n-am o idee clară despre această autoare rusă și sunt curioasă să citesc ceva de ea, mai ales că are cărți foarte scurte. Credeam că se găsesc numai la anticariat, dar am descoperit o ediție nouă la Univers: „Astașev la Paris; Roman de capă și lacrimi; Lacheul și târfa”.)
Richard Brautigan (domnul acesta american are un stil destul de complicat, îmi amintesc că am încercat să citesc acum mulți ani „În zahăr de pepene”, în engleză, și m-a băgat în confuzie. Vreau totuși să termin măcar o carte, mai ales că sunt scurte. „La pescuit de păstrăvi în America” nu se mai găsește, dar „Căderea unui sombrero” e în librării.)
A.S. Byatt (Antonia Susan, mai exact, din opera căreia s-au tradus mai multe cărți la Nemira; am „Natură moartă”, la care mă uit mereu cu jind, gândind că o să-mi placă mult, dar mă abțin din cauza celor 700+ pagini. Mă atrage și „Possession”, tradus la noi ca „Pasiune”.)
Albert Camus (pe el și pe Sartre & Malraux i-aș citi tot pentru cultura mea generală, ca temă pentru acasă, dar poate mă trezesc că-mi și plac cărțile lor...)
Elias Canetti (am „Orbirea” în ediția urâțică din Romanul Secolul XX, dar mă atrage mai mult „Trilogia memoriei”, care este autobiografică, deci aș putea să încep cu „Limba salvată”, în care vorbește și despre copilăria la Ruse. E singura disponibilă într-o ediție nouă, celelalte volume – „Făclia din ureche” și „Jocul privirilor” – se găsesc doar în ediții vechi, neatrăgătoare.)
Truman Capote (aș fi putut să citesc în adolescență „Cu sânge rece”, n-am făcut-o, dar nu e târziu nici acum. Am și „Integrala prozei scurte”.)
Anne Carson (se pare că autoarea canadiană folosește limbajul într-un mod spectaculos, așa că aș încerca să o citesc în original; mă atrage „The Beauty of the Husband: A Fictional Essay in 29 Tangos”.)
Karel Čapek (am „Povestiri dintr-un buzunar & Povestiri din celălalt buzunar” în ediția Byblos. Problema cu volumele groase de proză scurtă e că le amân la nesfârșit.)
Peter Carey (anticipez niște povești captivante, dar n-am apucat să investighez îndeaproape cărțile acestui autor australian care a primit Premiul Booker de două ori; mă atrage „Furt”, dar poate că alte cărți sunt mai bune.)
Alejo Carpentier (mă atrage autorul cubanez, îmi imaginez că are povești dense și bizare, cu mult realism magic, deși poate că mă înșel. Am început recent „Pașii pierduți”, nu mi-a displăcut ce-am citit, dar m-am chinuit cu scrisul mărunt al primei ediții din Byblos și am pus lectura pe pauză. Aș putea citi în schimb „Concert baroc”, o ediție foarte frumoasă din 1981, cu ilustrații de Dan Stanciu.)
A.P. Cehov (am citit doar nuvela „Kaștanka”, deci nu se pune; mă declar mulțumită abia după ce citesc „Stepa și alte povestiri”.)
Louis-Ferdinand Céline (în ciuda reputației sale, tot sunt curioasă să-l citesc pe Céline; am „Călătorie la capătul nopții”, „De la un castel la altul” și „Moarte pe credit”, cea din urmă într-o ediție urâțică tare.)
Javier Cercas (într-o vreme m-au atras „Soldații de la Salamina” și „Viteza luminii”, dar parcă interesul meu s-a mai diminuat odată cu anii. Văd că la RAO a apărut și „Monarhul umbrelor”, pe tema Războiului Civil din Spania.)
Miguel de Cervantes (era destinat listei nr. 2, dar am ieșit la bere cu Dragoș Butuzea și el mi-a vorbit cu atâta pasiune despre „Don Quijote de La Mancha”, încât a doua zi am și comandat ediția în două volume, în traducerea lui Sorin Mărculescu. Anul acesta nu cred că mă înham la cărțoaiele astea, sunt mulțumită dacă-l abordez pe Faulkner – later edit: și chiar m-am apucat de Faulkner, sunt uluită.)
J.M.G. Le Clézio (autorul a primit Nobelul în 2008 și observ că au fost traduse foarte multe titluri la noi – oare câți l-au citit, totuși? –, dar am în bibliotecă doar „Urania”, care mă atrage, așa că alegerea devine ușoară.)
Maryse Condé (autoare din Guadelupa de care am aflat abia recent, doar că nu mă pot decide ce să citesc mai întâi, „Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem”, „Evanghelia după Lumea Nouă” sau poate „The Wondrous and Tragic Life of Ivan and Ivana”.)
Lydia Davis (am integrala prozei scurte, „Defalcare” și „Un impuls bizar”, dar pe măsură ce lucrez la lista asta îmi devine tot mai clar că mi-am ieșit din mână în privința prozei scurte și mă îndrept tot spre roman. Însă au fost autori de proză scurtă care m-au impresionat – Dino Buzzati, Mariana Enriquez, Cortázar, Lucia Berlin – și vreau să continui să explorez genul acesta literar.)
Osamu Dazai (la Alice Books s-au tradus multe cărți ale autorului japonez, mă tentează „Dezumanizat” și „Amurg”.)
Junot Díaz (nici nu mai număr anii de când vreau să citesc „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao”, între timp a intrat în bibliotecă și „Sufocare”.)
Roddy Doyle (am „Paddy Clarke Ha Ha Ha”, pentru care autorul irlandez a luat Booker Prize, și „The Woman Who Walked Into Doors”.)
Marguerite Duras (am doar „Ochi albaștri, părul negru”, pentru că nu sunt prea sigură că o să-mi placă cum scrie Duras, dar sunt totuși curioasă.)
Lawrence Durrell (l-am citit pe fratele lui, Gerald Durrell, cu primul volum din Trilogia Corfu, iar prietena mea Daniela mi-a spus că și Lawrence are o carte despre Corfu, „Prospero's Cell”. Desigur, e mai cunoscut pentru „Cvartetul din Alexandria”, care momentan nu mă tentează. În schimb, mi-a atras atenția o altă carte, „Cefalû - Labirintul intunecat”, pe care am și cumpărat-o. E despre un grup de turiști în Creta, care ajung captivi în labirintul Minotaurului.)
Jean Echenoz (am „Înalte și blonde”, dar mă atrage mai mult „Eu plec”, care a luat Prix Goncourt și pe care nu o am. Poate mă încumet să o citesc în franceză.)
Shūsaku Endō (un autor japonez îndelung amânat, am „Tăcere” și „Scandalul” și nici măcar nu sunt foarte mari cărțile astea.)
Jenny Erpenbeck (am și uitat că am „Pădurea Klarei” – „Visitation”, în engleză –, dar mi-a amintit de ea Horea Sibișteanu, când mi-a recomandat „Eu plec, tu pleci, el/ ea pleacă”.)
Péter Esterházy (la cele 800 de pagini, nu știu când o să mă apuc de „Harmonia Cælestis”, mai degrabă am șanse cu „Nicio artă”, deși asta mă atrage mai puțin.)
Slavenka Drakulić (am „The Taste of a Man” și „N-ar face rău nici unei muște”.)
Mathias Énard (sunt curioasă cum scrie acest autor francez care a primit Prix Goncourt pentru „Busola”, dar încă nu mi-am cumpărat nicio carte, deși m-a atras foarte mult titlul „Banchetul anual al confreriei groparilor”.)
Jeffrey Eugenides (autorul american are parte de o revenire printre cititorii români și am mare chef să citesc și eu ceva de el, doar că, din nou, cărțile care mă tentează sunt lungi: „Intriga matrimonială” și „Middlesex”. Mai am „The Virgin Suicides”, doar că am apucat să văd filmul.)
William Faulkner (am încercat să-l citesc mai demult în engleză, dar mi-am prins urechile, pentru că, fără să știu, am ales una dintre cele mai dificile cărți ale lui, „Zgomotul și furia”. De atunci am rămas cu impresia că e un autor imposibil de citit. Între timp mi-am luat ediții noi, frumoase, în limba română – „Lumină în August” și „Absalom, Absalom!” –, să vedem dacă am mai mult succes. Later edit: am început „Lumină în August” și mi-a plăcut enorm ce am citit, abia aștept să continui lectura.)
Gustave Flaubert (sunt mulți clasici pe care nu i-am citit – Zola, Balzac, Maupassant, surorile Brontë – dar din toate interviurile Bibliotecă de scriitor din ultimii ani, Flaubert a revenit printre recomandări. „Bouvard și Pecuchet”, „Madame Bovary” sau poate „Educație sentimentală”...)
Richard Ford (am volumul de proză scurtă „Femei cu bărbați”, dar mă tentează și „Canada” sau „Între ei. Amintiri despre părinții mei”.)
Jon Fosse (am devenit mai atentă la autorul norvegian după ce a luat Nobelul în 2023. Aș începe cu „Numele celălalt. Septologie I-II”, are 350 de pagini, deci am șanse să termin cartea, chiar dacă este dificil de citit, așa cum am tot auzit. Descrierea îmi amintește de cartea unui alt norvegian, Per Petterson, și anume „La furat de cai”, unde apare de asemenea tema dublului.)
William H. Gass (și în cazul lui am o carte pe care vreau să o citesc de o veșnicie –„Norocul lui Omensetter”, după ce l-am descoperit pe autor prin intermediul Goodreads, căci tocmai publicase în 2013 „Middle C”, un roman căruia nu i-ar sta deloc rău în colecția Anansi. Autorul american e cvasi-necunoscut la noi. Prin 1983 i-a fost tradus în Globus și un volum de povestiri, „Puștiul lui Pedersen”. Înțeleg că nu este o lectură ușoară.)
Jean Genet (tot prin intermediul Goodreads am auzit de dramaturgul și romancierul francez. Singura carte tradusă la noi pare să fie „Jurnalul unui hoț”, semi-autobiografică, apărută prin 2002 la Pandora M, acum de negăsit. Mă tentează și „Our Lady of the Flowers”, are doar 216 pagini, deci nu-mi ia mult să-mi satisfac curiozitatea.)
N.V. Gogol (am un volum cu „Taras Bulba. Mantaua. Nasul. Vii”, sper să nu-l mai amân mult.)
Witold Gombrowicz (de scriitorul polonez am auzit de la un prieten care-l citea cu mare plăcere prin anii 2010, dar eu l-am tot amânat, gândind că e cam dificil. Între timp, interviul cu Liviu G. Stan mi-a trezit din nou interesul pentru Gombrowicz, așa că mi-am luat „Ferdydurke” și Jurnalul, pe care le-am găsit la prețuri foarte mici.)
Günter Grass (am senzația că am citit în adolescență „Toba de tinichea”, dar e posibil să mă înșel. Mă atrage și cartea lui autobiografică, „Decojind ceapa”, și mai am în bibliotecă al treilea volum de memorii, „Cuvintele Fraților Grimm”.)
David Grossman (ei, cu autorul israelian e o întreagă poveste: am strâns aproape toate cărțile care au apărut la noi, ba am luat vreo două și în engleză, și nu am citit niciuna. Prietenei mele Alina i-a plăcut tot ce a citit de el.)
Khaled Hosseini (poate că sunt bestsellere și poate că au părți mai siropoase, dar sunt foarte curioasă să citesc „Vânătorii de zmeie” și „Splendida cetate a celor o mie de sori”.)
Yu Hua (prin 2013 îmi notasem pe Goodreads să citesc „To Live” – aveam un raft botezat wishful-thinking unde am pus aproape 500 de cărți, imposibil de realizat așa ceva, ba am senzația că listele și planificările stau uneori în calea cititului. Sper că nu e și cazul listei de față. :) „În viață” și „Cronica unui negustor de sânge” nu mai sunt în librării, dar „Ziua a șaptea” e pe site-ul editurii.)
Henrik Ibsen (după „Tăietorii de lemne” a lui Thomas Bernhard am rămas cu dorința să citesc piesa „Rața sălbatică”, sper să o găsesc la bibliotecă. Sunt curioasă să citesc și „O casă de păpuși”.)
John Irving (țin minte că prin adolescență am citit „Lumea văzută de Garp”, dar poate că mă înșel. La recomandarea lui Ciprian Măceșaru am luat „A patra mână”, și mă mai tentează „A Prayer for Owen Meany”, care nu pare să fi fost tradusă la noi.)
James Joyce (ei, de Ulise nu știu când și dacă mă apuc, dar aș putea măcar să citesc „Oameni din Dublin”, despre care am auzit că e mai abordabilă decât „Portret al artistului la tinerețe”.)
Nikos Kazantzakis (n-am citit celebrul „Zorba Grecul”, aștept să se reediteze, pentru că ediția mea veche e total neatrăgătoare, iar alte cărți ale autorului grec nu prea mă tentează...)
Daniel Kehlmann (prietena mea Monica mi-a recomandat recent „Tyll”, iar mai demult remarcasem „Măsurarea lumii”, preluată între timp de Anansi.)
Imre Kertész (autorul maghiar care a primit Nobelul în 2002 este momentan de negăsit în librării. Nici eu nu am nimic în bibliotecă, caut „În afara destinului”, „Drapelul englez” sau „Kadiș pentru copilul nenăscut”.)
Ken Kesey (dacă îl privești pe acest autor din perspectivă românească, pare că a scris o singură carte, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”. A mai scris și altele, probabil nu la fel de bune. Eu nici pe asta nu am citit-o.)
Andrei Kurkov (Kurkov, în capul meu, face parte dintr-un ghiveci rusesc laolaltă cu Pelevin și Sorokin – deocamdată nu-i pot deosebi, pentru că n-am citit niciuna din cărțile lor. Am „Ultima iubire a președintelui” și „Legea melcului” – în engleză, „Penguin Lost” –, volumul care continuă „Moartea pinguinului”. Mi-am pus pe wishlist și „Grădinarul din Oceakov”.)
Selma Lagerlöf (m-am apucat luna trecută de „Povestea lui Gösta Berling”, la care mă uitam cu jind de ani buni, și abia acum am aflat că romanul a fost publicat în 1891 – autoarea suedeză e prima femeie care a primit Nobelul pentru literatură, în 1909. Vârsta se simte, dar povestea tot mă atrage și vreau să o continui. Recent a apărut o traducere nouă, nu știu dacă e mai bună sau mai rea...)
Ursula K. Le Guin (o autoare în jurul căreia mă învârt de multă vreme, habar n-am ce să aleg, mi-e teamă că scriitura ei e perimată și-o să-mi pierd timpul, dar Sabin spune că nu, deci o s-o citesc la un moment dat, dacă mă decid cu ce să încep. Am doar „Deposedații” în română.)
Doris Lessing (cărțile ei nu mai sunt pe stoc de multă vreme, singura apărută recent este „Despre pisici”. La anticariat am găsit o ciudățenie, „Re: Colonised Planet 5, Shikasta” și mai am „O coborâre în infern” într-o ediție Globus ilizibilă. Stela îmi recomandase mai demult nuvelele „The Grandmothers”, astea n-au fost traduse la noi, și mă mai atrag „Carnetul auriu” și „Al cincilea copil”.)
Clarice Lispector (autoarea braziliană, cunoscută mai ales pentru proza ei scurtă, a fost pe val acum ceva ani, la Univers și Humanitas au apărut mai multe volume, dar n-am citit niciunul.)
Bernard Malamud (autor american de origine evreiască; am „Tablourile lui Fidelman” și „Cârpaciul”.)
Yukio Mishima (credeam că am citit măcar o carte de acest autor japonez, dar nu. Am „Sete de iubire” și mai recenta „Culorile interzise”.)
Antonio Muñoz Molina (inițial am avut doar „Sefarad”, care m-a atras mult, dar am tot amânat-o din cauza lungimii; ulterior am luat „Iarna la Lisabona”, apoi am primit „În noaptea timpului”, care chiar e imensă.)
V.S. Naipaul (autorul britanic născut în Trinidad și Tobago a primit Nobelul în 2001. Nu aveam nimic de el în bibliotecă și m-am oprit la „Jumătate de viață”, care e și scurtă. Nu s-au tradus prea multe cărți de Naipaul, de fapt n-am auzit pe nimeni care să-l fi citit și lăudat.)
Péter Nádas (am cele două volume din „Apocalipsa memoriilor”, puteți deja ghici de ce nu le-am citit încă, și ca să complic situația am cumpărat și „Povești de groază”, deși ulterior am regretat, pentru că nu mai vreau să adun cărți pe care nu le citesc.)
Joyce Carol Oates (titlurile cărților ei mă atrag și totodată mă țin departe – „Fiica groparului” sau „Viol. O poveste de iubire” –, iar notele primite pe Goodreads sunt la extreme, cititorii ba o iubesc, ba o consideră neinteresantă. Cică imensul roman „Blonde”, depre Marilyn Monroe, ar fi foarte bun. Am început singura carte pe care o am în casă, „Pustiul din Pine Barrens” scrisă de Oates sub pseudonimul Rosamond Smith; e un thriller care se citește ușor, dar nu cred că e relevant pentru stilul autoarei americane. Cât scriam la lista asta, mi-am cumpărat de la anticariat „A Garden of Earthly Delights”.)
Flann O'Brien (am primit în dar, de la prietenul meu Declan, un volum cu toate romanele autorului irlandez, printre care „At Swim-Two-Birds” – tradusă la noi ca „La doi Lebădoi” – și „The Third Policeman”, dar nu m-am învrednicit să citesc niciunul.)
Ben Okri (de la scriitorul nigerian am „Drumul înfometat” și „În Arcadia”.)
Sofi Oksanen (poate că scriitoarea finlandeză nu e dintre autorii mari, dar mie-mi lasă impresia că e important să o citesc. Am de multă vreme „Purificare” și „Ziua când au dispărut porumbeii”.)
Juan Carlos Onetti (interviul cu Marin Mălaicu-Hondrari mi-a trezit interesul pentru acest autor uruguayan de la care am vreo patru cărți în bibliotecă, găsite cu câțiva lei la anticariat – într-o vreme, cumpăram compulsiv tot ce era ieftin și părea bun. Poate citesc măcar „Şantierul-fantomă”.)
Chuck Palahniuk (este unul dintre autorii preferați ai prietenei mele Monica și am zis de multă vreme că-l citesc și eu. Monica mi-a recomandat „Monștri invizibili” și mai ales „Bântuiții”, pe care, ce noroc, tocmai am găsit-o cu 12 lei la anticariat.)
Giovanni Papini (am „Povestiri stranii” și „Amurgul filozofilor”. Credeam că am și „Gog”, dar nu o mai găsesc.)
José Luís Peixoto (autorul portughez e pe val în ultimii ani, mai ales că a și venit de câteva ori în România. Mai demult am încercat să citesc „Cimitirul de piane”, dar proza lui mi s-a părut prea înzorzonată și am renunțat. Am și „Nicio privire”, iar recent Péter a luat „Câinii din Galveias”, cu o scriitură mai pe gustul meu, probabil că pe aceasta o voi citi.)
Viktor Pelevin (revenim la ghiveciul rusesc cu autori bărbați contemporani pe care nu-i deosebesc unii de alții. Pelevin pare cel mai dur dintre toți. Am doar „Generation P” în bibliotecă.)
Daniel Pennac (de la acest autor francez am un citat preferat: „Timpul pentru citit, la fel ca timpul pentru iubit, dilată timpul pentru trăit”, după cum scrie el în volumul „Ca un roman”, care nu e doar pentru copii. Aș încerca să îl citesc în franceză. Sună interesant și „Dictatorul și hamacul” sau „Messieurs les enfants”.)
Georges Perec (după interviul cu Liviu G. Stan, am împrumutat de la bibliotecă „Lucrurile”. Nu-mi vine să mă arunc la una din cărțile mai mari, ca „Viața mod de întrebuințare”. Mă mai atrag „Un om care doarme” și „W sau amintirea copilăriei”.)
Fernando Pessoa (am doar „Cartea neliniștirii”, pe care am tot amânat-o din cauza lungimii. „Cronica vieții care trece” văd că nu se mai găsește...)
Sylvia Plath (e musai să o citesc, mai ales după ce Simona Goșu mi-a spus că proza ei nu e așa deprimantă cum crezusem. „Clopotul de sticlă” nici nu este mare, are sub 300 de pagini. În bibliotecă am „Johnny Panic și Biblia Viselor”.)
Jean Rhys (mi-am dorit și mi-am luat un ditamai volumul în limba engleză care conține patru micro-romane ale autoarei engleze, cunoscută mai ales pentru „Întinsa mare a Sargaselor”, un prequel la „Jane Eyre”. Și au rămas toate necitite, ați ghicit.)
Marilynne Robinson (mi-am notat că aș avea în bibliotecă „Galaad”, pentru care autoarea americană a primit Pulitzerul în 2005, dar nu o mai găsesc. Mă tentează parcă mai mult „Housekeeping” – nu-mi dau seama dacă s-a tradus la noi – și nu sună rău nici volumul de eseuri „When I Was a Child I Read Books”.)
Philip Roth (mă frustrează un pic că nu l-am citit până acum pe Philip Roth. Am început „Complotul împotriva Americii” și nu m-a atras deloc – o fi fost de vină și ediția Top 10+? –, între timp i-am și făcut vânt din bibliotecă. Anul trecut, când prospectam noutăți pentru clubul Bibliobibuli, am citit o treime din „Scriitorul fantomă” și cartea m-a atras, o s-o reiau, dar simt că nu e suficient de „roth”. Mai am în bibliotecă „Complexul lui Portnoy”, să vedem câtă toleranță o să am pentru obsesiile sexuale ale protagonistului.)
Tayeb Salih (uitasem de autorul sudanez, descoperit tot pe Goodreads, până mi-a ieșit în cale o fotografie a lui Iulian Bocai cu „Sezonul migrației spre Nord”, tradusă la noi prin 1983. Habar n-aveam. Pe Gr îmi notasem „The Wedding of Zein” și aceasta.)
Françoise Sagan (deși are cărți atât de scurte, n-am citit nici „Vă place Brahms?”, nici „Bonjour tristesse”, carte pe care a scris-o în adolescență.)
George Saunders (de autorul american am auzit tot pe Goodreads, cu „Lincoln in the Bardo”, care s-a tradus destul de repede și la noi. Mi-am luat recent, la recomandarea Veronicăi Stănică, „O baie în iaz, pe ploaie. O lecție despre scris, citit și viață de la patru maeștri ruși ai prozei scurte”.)
Moacyr Scliar (cred că am tot ce s-a tradus la noi de autorul brazilian; cel mai mult mă atrage „Centaurul din grădină”.)
Jaroslav Seifert (scriitorul ceh a primit Nobelul în 1984, dar, din câte pot să-mi dau seama, la noi e tradusă o singură carte, „Toate frumusețile lumii”.)
William Shakespeare (da, nu îmi amintesc să-l fi citit vreodată, deși pare ciudat să-l fi ocolit. O să-l mai amân un pic. :)
Isaac Bashevis Singer (și autorul polonez de origine evreiască a primit Nobelul, el în 1978, dar este mult mai tradus la noi ca Seifert. Eu am doar „Dușmance. O poveste de iubire”. Dintre cele netraduse la noi, pare interesantă „The Spinoza of Market Street”.)
Ali Smith (autoarea scoțiană e o favorită la Premiul Nobel. Am „Fata întâlnește băiatul” și „Iarna”.)
Zadie Smith (am „Swing Time”, dar mă tentează și „Dinți albi” și „Nord-Vest”.)
Vladimir Sorokin (al treilea rus din ghiveci, de la care am cele mai multe cărți: „Ziua opricinicului”, „Kremlinul de zahăr” și seria care mă atrage cel mai tare, „Viscolul” și „Doctorul Garin”.)
Italo Svevo (mi-aș dori „Conștiința lui Zeno”, dar se găsește greu. O să încerc și la bibliotecă. În librării este o carte nouă, „Viitorul amintirilor”).
Antonio Tabucchi (am cărat volumul „Nocturnă indiană. Susține Pereira” la Lisabona, cu mulți ani în urmă, dar nu am mai citit-o. Poate că acum nici n-o să mă mai atragă. Am și „Timpul îmbătrânește în pripă”.)
Jun'ichirō Tanizaki (un alt autor japonez de la care nu am citit nimic. Am de ales între „Jurnalul unui bătrân nebun”, „Club Gourmet” și „Moartea lui O-Tsuya”.)
Gonçalo M. Tavares (tot Liviu G. Stan mi-a trezit interesul pentru autorul portughez, dar încă nu m-am hotărât ce să citesc. Deocamdată îl percep prea experimental pentru gustul meu, așa că mai aștept.)
Colm Tóibín (țin minte că era unul dintre autorii favoriți ai Laviniei, Roșu vertical. Nu știu de ce nu am citit măcar o carte de acest autor irlandez, mai ales că are și unele scurte. Pe Goodreads îmi notasem „The Story of the Night/ Povestea nopții”, „Brooklyn”, „Mothers and Sons”.)
Lev Tolstoi (da, nici pe Tolstoi nu l-am citit... Aș alege „Anna Karenina”, pentru că „Război și pace” nu mă atrage mai deloc.)
Michel Tournier (sunt fix zece ani de când mi-am luat cu mare încântare „Meteorii”, și bineînțeles că a sfârșit uitată pe un raft... Mai am „Vineri sau limburile Pacificului”, dar mă tentează și „Regele arinilor”.)
William Trevor (de când tot vreau să citesc „Tăcerea din grădină” și „Călătoria Feliciei”... Cred că o să se perimeze până ajung eu la ele. Deși sper că autorul irlandez rezistă.)
Ivan Turgheniev (ce simpatic că vecinul William Trevor are o carte intitulată „Citindu-l pe Turgheniev”. Eu m-aș bucura să citesc măcar „Părinți și copii”.)
Anne Tyler (tot Simona Goșu mi-a retrezit interesul pentru „Lecții de respirație”, pe care credeam că o am, dar nu e nicăieri. Îmi mai notasem pe Goodreads „The Accidental Tourist”.)
John Updike (noroc că am notat pe Goodreads că am primit „Centaurul” în dar, totally random, de la doamna drăguță care se ocupa de standul Univers la târgurile de carte – altfel aș fi uitat complet că așa a ajuns cartea asta la mine. Încă n-am citit-o și mai am „Orăşele”.)
Abraham Verghese (mi-a rămas în minte recomandarea Ancăi Moscu, anume că „Să tai în piatră vie” e o carte extraordinară. O am în bibliotecă – mulțumesc, Oana C.! – dar e atât de mare, că mereu o amân...)
Jules Verne (deși am avut multe volume din colecția aceea frumoasă, cartonată, tot ce am început să citesc în copilărie m-a plictisit. Nu știu cum mi s-ar părea acum Jules Verne, dar cărțile acelea îmi sunt tare dragi, fac parte din primii mei ani de cititor, chiar dacă nu am reușit să duc niciuna la bun sfârșit.)
Oscar Wilde (am senzația că am citit „Portretul lui Dorian Gray” în adolescență, dar poate că mă înșel... Prietena mea Daniela spune că povestirile lui sunt foarte bune.)
Tennessee Williams (de acest autor mi-a făcut poftă tot Marin Mălaicu-Hondrari, așa că mi-am luat un volum cu piese de teatru, „Un tramvai numit Dorință. Trandafirul tatuat. Noaptea iguanei” și volumul „Memoriile unui bătrân crocodil”.)
Marguerite Yourcenar (poate o să citesc și eu cândva „Memoriile lui Hadrian”. Mai am „Povestiri orientale”.)
II. Autori pe care nu i-am citit și care mă atrag mai puțin
- Șalom Alehem
- Kingsley Amis
- Maya Angelou
- Gabriele D'Annunzio
- Isaac Asimov
- Machado de Assis
- Miguel Ángel Asturias
- Marc Aureliu
- Jane Austen
- Isaac Babel
- Ingeborg Bachmann
- Paul Bailey
- J. G. Ballard
- Iain Banks
- Pat Barker
- Djuna Barnes
- Georges Bataille
- Simone de Beauvoir
- Arnold Bennett
- E. F. Benson
- Karen Blixen /Isak Dinesen
- Enid Blyton
- Giovanni Boccaccio
- Elizabeth Bowen
- Malcolm Bradbury
- Bertolt Brecht
- André Breton
- Edna O'Brien
- Hermann Broch
- Charlotte Brontë
- Emily Brontë
- John Buchan
- Pearl S. Buck
- Anthony Burgess
- William S. Burroughs
- Octavia E. Butler
- Willa Cather
- Camilo José Cela
- Michael Chabon
- Jean Cocteau
- Colette
- Wilkie Collins
- Joseph Conrad
- Mia Couto
- Grazia Deledda
- Anita Desai
- Joan Didion
- Emily Dickinson
- E.L. Doctorow
- John Dos Passos
- Theodore Dreiser
- George Eliot
- Bret Easton Ellis
- Ralph Ellison
- Hans Fallada
- J. G. Farrell
- Raymond Federman
- Penelope Fitzgerald
- Theodor Fontane
- Ford Madox Ford
- E. M. ForsterAnatole France
- Max Frisch
- Carlos Fuentes
- William Gaddis
- John Galsworthy
- Elizabeth Gaskell
- Sylvie Germain
- André Gide
- Natalia Ginzburg
- J.W. Goethe
- Nadine Gordimer
- Vasili Grossman
- Dashiell Hammett
- Jaroslav Hašek
- Anne Hébert
- Joseph Heller
- Frank Herbert
- E. T. A. Hoffmann
- Alan Hollinghurst
- Homer
- Nick Hornby
- Victor Hugo
- Zora Neale Hurston
- Ilf și Petrov
- Washington Irving
- Christopher Isherwood
- Henry James
- Alfred Jarry
- Denis Johnson
- Thomas Keneally
- Giuseppe Tomasi di Lampedusa
- D. H. Lawrence
- Siegfried Lenz
- Nikolai Leskov
- Ira Levin
- Sinclair Lewis
- Malcolm Lowry
- Norman Mailer
- André Malraux
- Katherine Mansfield
- Hilary Mantel
- W. Somerset Maugham
- Guy de Maupassant
- William Maxwell
- Herman Melville
- China Miéville
- Arthur Miller
- John Milton
- Alberto Moravia
- Harry Mulisch
- Daphne du Maurier
- Robert Musil
- Eugene O'Neill
- Irène Némirovsky
- Nescio
- Anaïs Nin
- Michael Ondaatje
- Helen Oyeyemi
- Boris Pasternak
- Ann Patchett
- Milorad Pavić
- Octavio Paz
- Mervyn Peake
- Luigi Pirandello
- Sergio Pitol
- Andrei Platonov
- Katherine Anne Porter
- Chaim Potok
- Annie Proulx
- Manuel Puig
- Barbara Pym
- Horacio Quiroga
- Erich Maria Remarque
- Rainer Maria Rilke
- Alain Robbe-Grillet
- Carl Sagan
- James Salter
- George Sand
- Jean-Paul Sartre
- Hubert Selby Jr.
- Lionel Shriver
- Nevil Shute
- Aleksandr Soljeniţîn
- Domenico Starnone
- Gertrude Stein
- Stendhal
- Irving Stone
- Tom Stoppard
- August Strindberg
- William Styron
- Szekely Janos
- Elizabeth Taylor
- William Makepeace Thackeray
- Hunter S. Thompson
- Anthony Trollope
- Mark Twain
- Erico Verissimo
- Gore Vidal
- Auguste Villiers de l'Isle-Adam
- Voltaire
- Alice Walker
- David Foster Wallace
- Robert Walser
- Evelyn Waugh
- Irvine Welsh
- Eudora Welty
- Patrick White
- Colson Whitehead
- Elie Wiesel
- Ludwig Wittgenstein
- P. G. Wodehouse
- Christa Wolf
- Tom Wolfe
- Émile Zola
Niciun comentariu