Listă de dorințe la spartul târgului (Gaudeamus)

La fiecare târg de carte îmi fac liste imense cu titlurile pe care mi le doresc, deși este evident că nu voi reuși să le cumpăr pe toate și nici nu voi avea timpul necesar pentru tot ce aș vrea să citesc - însă eu îmi dau voie să visez în continuare. De data aceasta m-am gândit să vă arăt pomelnicul meu cu dorințe, care a început simplu, ca o listă, apoi s-a tot lungit cu descrieri și noi titluri despre care am aflat ulterior, astfel că iată-mă duminică, la final de Gaudeamus, cu articolul încă neterminat, încercând să-l duc totuși la capăt (mda, între timp s-a făcut luni). Listele Laurei cu noile apariții la Gaudeamus au fost foarte utile, am mai găsit inspirație și pe site-urile editurilor (deși unele dintre ele au mare nevoie de actualizări și de categorii bine puse la punct) și am citit cu interes listele făcute de Diana, Eli sau Jovi. Între timp, câteva cărți au ajuns la mine acasă, după cum se poate vedea din poza de mai jos. Pentru restul, aștept Crăciunul și alte ocazii, că doar nu e omenește posibil să le iau pe toate odată, și cu atât mai puțin să le și citesc.

Editura ALL

Ultimul vine corbul de Italo Calvino (traducere din italiană: Oana Boșca-Mălin) - o colecție de povestiri care surprind realitatea umană deghizată în veșmintele fabulei și ale basmului. Deocamdată n-am citit nimic de Italo Calvino (am impresia că nu sunt pregătită pentru scrierile lui postmoderniste), dar sper să o fac în curând. Mă tentează la fel de mult Orașele invizibile (Marco Polo îi povesteşte împăratului mongol Kubilai Han despre oraşele văzute în călătoriile sale, dând naștere unui labirint de povești-poeme) sau romanul său de debut, Cărarea cuiburilor de păianjen (povestea unui copil rămas singur, care trebuie să supraviețuiască în Italia fascistă, în plin război mondial) - ambele apărute la editura All.

Recolta de Jim Crace (traducere din engleză: Iulian Curuia) - sosirea unor străini într-un mic sat englezesc aduce un dezechilibru în existența localnicilor și declanșează un cumplit lanț de răzbunări, care, în doar șapte zile, amenință să distrugă satul din temelii (premisa mi-a amintit de Sămânța lui Tarjei Vesaas). În 2015, romanul a câștigat International IMPAC Dublin Literary Award. 

Ding Visează de Yan Lianke (traducere din chineză: Roxana Rîbu) - povestea sătucului Ding, unde lăcomia și patima de înavuțire conduc la consecințe teribile, pe fondul epidemiei de SIDA din anii ’90; un localnic face afaceri cumpărând sânge de la săteni și transmițându-le necruțătorul virus, vânzând sicrie la suprapreț și aranjând căsătorii între morți. După cărțile lui Mo Yan și Ma Jian, sunt curioasă să aflu mai multe despre China din perspectiva unui alt prozator chinez, mai ales că Yan Lianke este apreciat pentru umorul său negru subtil. 

Meseria de a trăi de Cesare Pavese (traducere din italiană: Florin Chirițescu) - jurnalul scriitorului italian în perioada 1935-1950, considerat unul dintre cele mai importante testamente literare ale secolului 20. Ultima însemnare datează din 18 august 1950, cu mai puțin de zece zile înainte de sinuciderea scriitorului: „Nu vorbe. Un gest. Nu voi mai scrie”. Paginile jurnalului cuprind însemnări despre artă și lecturile sale, observații referitoare la politică și război, iar din ele transpare formarea intelectuală a lui Pavese, dar și încercarea de a-și depăși puternica tendință de autodistrugere.

*Dintre cărțile publicate recent de Editura All, am citit și mi-au plăcut:

Ciocârlia de Dezső Kosztolányi

Ușa de Magda Szabó

Parcul cioburilor de Alina Bronsky

Grupul Editorial ART

Bambini di Praga de Bohumil Hrabal - acest scurt roman pare să cuprindă notele definitorii ale scriiturii lui Hrabal: melancolie, ironie, umor și o doză de absurd. N-am apucat să cumpăr nici Lecții de dans pentru vârstnici și avansați, dar celelalte cărți de Hrabal pe care le-am citit până acum mi-au plăcut foarte mult și aș vrea să revin la acest autor ceh cât de curând. 

Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino - cartea conține nu mai puțin de zece începuturi de roman, fiecare cu un alt subiect, alte personaje şi un stil cu totul diferit de precedentul.

Miss Peregrine 2. Orașul pustiu de Ransom Riggs - partea a doua continuă aventura protagonistului Jacob şi a prietenilor săi cam ciudați, începută în prima carte a seriei Miss Peregrine (am scris despre ea aici). Am cam uitat unde a rămas acțiunea, dar sunt foarte curioasă ce fotografii bizare a mai găsit Ransom Riggs, căci cele din prima carte mi s-au părut tare interesante și bine integrate în poveste.

Mințile lui Billy Milligan de Daniel Keyes - povestea adevărată a unui violator în vârstă de 22 de ani, William Stanley Milligan, care are nu mai puțin de douăzeci și patru de personalități. Daniel Keyes este autorul celebrei Flori pentru Algernon, dar, cum n-am citit-o nici pe aceasta din urmă, mă gândesc că achiziția unei alte cărți poate să mai aștepte un pic. 

Castelul de sticlă de Jeannette Walls - amintirile din copilărie ale scriitoarei, care a crescut într-o familie nonconformistă ce încuraja spiritul liber și traiul neîngrădit de reguli, dar se afla mai mereu pe drumuri, fără un cămin adevărat și uneori chiar fără cele necesare traiului, precum hainele și mâncarea. 

*Dintre cărțile publicate recent de editurile Art/Arthur/Palladin, am citit și mi-au plăcut:

The Handmaid's Tale de Margaret Atwood - apărută acum cu un nou titlu, Povestea slujitoarei (titlul anterior era Povestirea cameristei), și o copertă grozavă.

Tabăra de Louis Sachar, apărută într-o nouă colecție, Cărțile de aur ale copilăriei.  

Marțianul de Andy Weir - cartea are destule clișee și puncte slabe, dar povestea astronautului Mark Watney, care încearcă să supraviețuiască pe Marte, m-a ținut în priză. 

Trilogia New York-ului de Paul Auster - am citit ediția apărută la Cotidianul și, din păcate, n-am apucat să scriu despre ea, pentru că a picat într-o perioadă foarte aglomerată, dar pot spune că mi-a plăcut cel mai mult dintre cărțile lui Auster pe care le-am citit până acum. 

Persepolis de Marjane Satrapi - romanul grafic prin care autoarea iraniană își povestește viața, de la copilăria petrecută la Teheran, trecând prin adolescenţa vieneză, până la plecarea definitivă în Franţa. A fost primul meu contact cu un astfel de roman ilustrat și am fost foarte încântată - apoi am devorat și Maus de Art Spiegelman, în care autorul ilustrează povestea tatălui său, supraviețuitor al Holocaustului, și relația tată-fiu, care nu este tocmai ușoară. Mda, vorbind despre aceste două cărți mi s-a făcut o poftă teribilă să le iau din nou la frunzărit.

Editura Casa Cărții de Știință

Recunosc că nu am auzit până acum de această editură, și cu siguranță nu aș fi aflat că a publicat romanul Casă de zi, casă de noapte al scriitoarei poloneze Olga Tokarczuk, dacă nu aș fi văzut o postare a Simonei Sora, care scria taman despre această carte. Am fost tare bucuroasă că s-a tradus la noi, căci aveam House of Day, House of Night în wishlist de vreo doi ani, dar nu am apucat să o cumpăr în engleză. Coperta ediției românești este, din păcate, mult prea - ahem - urâtă (deși am trecut peste faza cu coperțile și mă interesează mai degrabă conținutul, adevărul e că și o învelitoare de hârtie ar fi mult mai atrăgătoare), dar sper ca traducerea Cristinei Godun să fie una foarte bună. 

Naratoarea romanului se mută în orășelul Nowa Ruda din Silezia, unde găsește un melanj de naționalități, limbi și obiceiuri, dar și o sumedenie de secrete. Ea adună poveștile oamenilor de aici, trasând evenimentele comunei de la întemeiere la vieţile sfinţilor săi, până la un bărbat ce declanşează tensiuni când moare pe graniţă. Cartea, care promite umor, mituri și vise, bârfe și rețete, este foarte apreciată în Polonia și a câștigat cel mai important premiu literar al țării. 

Grupul Editorial Corint

Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor de Svetlana Aleksievici (traducere din rusă: Antoaneta Olteanu) - deși pare o carte cruntă, aș vrea totuși să îmi adun curajul și să citesc această istorie orală a catastrofei care s-a produs în 1986 la reactorul nuclear de la Cernobîl. Este o bucată a istoriei din care am rămas doar cu amintiri vagi și pe care aș vrea să o cunosc un pic mai bine. Recunosc că nu auzisem de jurnalista din Belarus înainte ca ea să câștige Premiului Nobel pentru Literatură în 2015. 

Tovarăşul baron. O călătorie în lumea pe cale de dispariţie a aristocraţiei transilvănene de Jaap Scholten - o carte despre nobilimea maghiară din Transilvania, al cărei declin a început în martie 1949, când marii moşieri au fost deportați, iar averile le-au fost confiscate de către regimul comunist. Jaap Scholten a călătorit mult în România şi Ungaria, în căutarea puţinilor aristocraţi rămaşi în viaţă, oameni care au supravieţuit gulagului românesc și au încercat să perpetueze ritualurile unei lumi apuse în ciuda greutăților prin care au trecut.

Misterul din Hanul Pungașilor de Kate Milford - o carte pentru copii, cu un han în paragină, o hartă ciudată și un pod plin cu comori, dar și câțiva oaspeți bizari și secretoși, fiecare dintre ei având câte o poveste stranie, legată de han. 

Evadare din biblioteca domnului Lemoncello de Chris Grabenstein - un amestec între Charlie și fabrica de ciocolată și O noapte la muzeu; Kyle Keeley își dorește să fie unul dintre cei doisprezece norocoși care își vor petrece noaptea în noua bibliotecă din oraș, dar, odată ajuns acolo, va descoperi că adevărata provocare este să iasă din clădirea ultrasecurizată și plină de mistere.

Editura Curtea Veche

Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă de Tomáš Zmeškal (traducere: Mircea Dan Duță) - cartea m-a atras de la prima frază a prezentării: Ce-ar putea avea în comun saga unei familii din Cehoslovacia comunistă, clonarea lui Hitler, muzica lui Haydn, organizarea expoziţiilor universale la Praga, un jefuit ce coalizează cu jefuitorul în noaptea invaziei din 1968, crapul de Crăciun şi străvechea civilizaţie a hitiţilor? Nu știu ce pot avea în comun toate acestea, dar sper să aflu la un moment dat. 

Dumnezeițele din Moravia de Kateřina Tučková (traducere: Anca Irina Ionescu) - Dora Idesová este ultima descendentă a unei familii de dumnezeițe - păstrătoare ale unei vechi tradiții magice, cu puteri vindecătoare și abilitatea de citi viitorul - însă ea nu trăiește conform acestor precepte; însă, ca etnograf, ea studiază tradiția dumne­zei­țelor și descoperă că evenimentele care i-au influențat viața nu au stat sub semnul hazardului, ci al înfruntării dintre bine și rău.

Munții Roșii de Petra Hůlová (traducere: Helliana Ianculescu) - povestea unor femei din aceeaşi familie mongolă, spusă de cinci voci narative din trei generaţii diferite. Este romanul de debut al autoarei cehe, care a început să studieze limba şi cultura mongolă impresionată de un film al lui Nikita Mihalkov.

*Dintre cărțile publicate recent de editura Curtea Veche, am citit și mi-au plăcut:

Suntem deja uitarea ce vom fi de Héctor Abad Faciolince

Femeile lui Lazăr de Marina Stepnova

Satantango de László Krasznahorkai

Editura Hecate

Trupuri subversive de Margot Mifflin - un album fotografic care curpinde o istorie a artei tatuajului feminin occidental, o subcultură care îşi are originile în secolul al XIX-lea. Pare o carte-album foarte interesantă, mai ales că am și eu două tatuaje și mă gândesc să îl fac pe al treilea. :D

Pilda semănătorului de Octavia E. Butler (traducere: Toma Ritner) - un roman SF foarte cunoscut, nominalizat la premiul Nebula. Într-o Americă cuprinsă de anarhie și violență, protagonista romanului - care are abilitatea de a simți durerea celorlalți - începe o călătorie spre nord, împreună cu alți refugiați, devenind un profet care aduce speranța într-o lume nouă și o credință nouă.

Amonit de Nicola Griffith (traducere: Ioana Fillat) - o carte SF cu o premisă foarte interesantă: pe planeta Jeep, un virus a ucis toți bărbații și a modificat genetic puținele femei care au supraviețuit; după multe generații în care colonia a fost izolată de restul umanității, o companie sosește aici pentru a exploata resursele planetei, dar își abandonează curând angajații din cauza virusului. O antropologistă își riscă viața pentru a afla secretul biologic al femeilor, însă descoperă că poartă cu ea sămânța distrugerii planetei Jeep. 

De ce să fii fericită când poți fi normală? de Jeanette Winterson (traducere: Vali Florescu) - am citit cartea în engleză acum câțiva ani și mi-a plăcut, dar mă gândesc să o citesc din nou, pentru că nu mai țin minte mare lucru. Este o autobiografie a autoarei cu elemente ficționale, în care vorbește despre relația cu mama, o credincioasă ferventă, despre viața într-un oraș industrial din nordul Angliei, despre perioada sa religioasă și orientarea sexuală. Poza de pe copertă o înfățișează chiar pe autoare, în copilărie.

Editura Humanitas

Solenoid de Mircea Cărtărescu - deși cea mai recentă carte a lui Cărtărescu este tare scumpă, sper să intre în biblioteca mea la un moment dat, însă nu înainte de a mă simți pregătită să o citesc. Deocamdată aș fi mulțumită să ajung măcar la primul volum din Orbitor, de care nu îmi mai este atât de teamă după ce Nostalgia mi-a plăcut extrem de mult. 

Jurnalul unei fete greu de mulțumit (ediție integrală, cu fotografii inedite) de Jeni Acterian - îmi doresc de multă vreme să citesc jurnalul lui Jeni Acterian, considerat la fel de important precum Jurnalul lui Mihail Sebastian, pe care îl am, de asemenea, pe listă. Cartea cuprinde cele douăzeci şi opt de caiete cu însemnări, care acoperă perioada 1929–1953, cu dări de seamă despre viața artistică, celebritățile vremii, evenimentele istorice sau personale. 

Şi eu am trăit în comunism, editor Ioana Pârvulescu - 95 de autori (nu doar scriitori, ci și medici, actori, profesori, ingineri, muncitori) își spun poveștile lor despre experiențele din comunism, fapte diverse de acasă, de la serviciu, din vacanţe, de la şcoală şi facultate, de la muncă patriotică, din călătorii, probleme administrative, dragoste şi tot ce mai ţine de viaţa însăşi.

Omul de ianuarie de David Mitchell - am citit „Atlasul norilor” și mi-a plăcut foarte mult (la momentul respectiv mi-era teamă de cărțile mari și faptul că am reușit să o termin a fost o mică victorie personală), așa că sunt foate curioasă să citesc și acest roman. Titlul original este Black Swan Green, iar vocea narativă îi aparține unui băiat de treisprezece ani, contemplativ și sensibil, care, pe fundalul unei Anglii bântuite de spectrul Războiului Rece, trebuie să facă față războaielor de acasă și de la școală. 

Constelația fenomenelor vitale de Anthony Marra - m-a atras imediat descrierea cărții: într-un sat acoperit de zăpadă, o fetiță de opt ani privește cum soldații ruși îi răpesc tatăl și dau foc casei. Un vecin o găsește pe fetiță ascunsă în pădure, alături de o ciudată valiză albastră, și decide să îi găsească adăpost într-un spital abandonat unde – se spune – încă lucrează o doctoriță strălucită, dar cam dusă. (Update: Iulia a fost zâna mea bună ieri seară, căci, în timp ce încercam să termin articolul, m-a anunțat că îmi va trimite cartea - mulțumesc tare mult, Iulia!) 

Voi fi acolo de Shin Kyung-sook - n-am citit încă nimic de această apreciată scriitoare din Coreea de Sud, dar sunt curioasă să încerc fie cartea asta, fie „Te rog, ai grijă de mama”, apărută la editura Zip. Aici, protagonista romanului rememorează momente din anii săi de formare: moartea mamei, relația profundă cu profesorul de literatură acum grav bolnav, exaltările primei iubiri, protestele studențești, prietenia ca remediu pentru singurătate și disperare.

Casele vieţilor noastre - o antologie pe care mi-o doresc de mult, cu texte de Adriana Bittel, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Antoaneta Ralian, Barbu Cioculescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Micaela Ghiţescu, Monica Pillat, Radu Paraschivescu, Tania Radu, Victor Ieronim Stoichiţă.

*Cărți publicate mai recent de editura Humanitas, despre care am scris pe blog:

Dincolo de portocali de Ioana Bâldea Constantinescu

Amintirile unei nonagenare de Antoaneta Ralian

Medeea și copiii ei de Ludmila Uliţkaia

Editura Litera

O cale-ngustă spre nordul îndepărtat de Richard Flanagan - am deja cartea, dar am trecut-o aici pentru că îmi doresc să o citesc și încă n-am reușit să ajung la ea. Mă aștept la o carte dură - povestea se derulează în mijlocul lagărului de prizonieri de război condamnați să construiască o cale ferată între Birmania și Thailanda -, dar sper că scriitura lui Flanagan, care m-a fermecat în Cartea cu pești a lui Gould, să facă totul mai suportabil.

*Cărți publicate în acest an de editura Litera, despre care am scris pe blog:

Lupta mea. Moartea unui tată de Karl Ove Knausgard

Sticletele de Donna Tartt

Olive Kitteridge de Elizabeth Strout

Editura Nemira

Jumătate de rege de Joe Abercrombie (traducător: Liviu Szoke) - mi-a atras atenția acest roman fantasy, primul din seria Marea sfărâmată. Prințul Yarvi, neînsemnat și slab în ochii tatălui său, rămâne singur într-o lume în care nu contează decât forța brută și sângele rece. El nu poate mânui o sabie sau ține un scut, așa că trebuie să își ascută mintea ca pe o armă. În jurul lui se strânge o frăție care îl va ajuta să înfrunte toate intrigile și să răzbească în misiunea lui, aceea de a recâștiga tronul pe care nu și l-a dorit vreodată.

Răbdarea păianjenului de Andrea Calogero Camilleri (traducător: Emanuel Botezatu) - Laura Câlțea a lăudat de atâtea ori cărțile lui Camilleri, încât m-a convins să încerc și eu măcar una dintre ele. 

Distanța dintre noi de Jhumpa Lahiri - „Interpret de maladii” mi-a plăcut, așa că aș vrea să citesc și acest roman, despre care se spune că ar fi cea mai bună carte a lui Jhumpa Lahiri. Este povestea a doi frați care cresc nedespărțiți în Calcutta, foarte asemănători ca înfățișare, însă foarte diferiți ca personalitate. Un trecut de coșmar, o revoluție, o iubire ce trece dincolo de moarte, un roman despre distanța dintre oameni și lumi și despre imposibila apropiere.

Istoria Lumii de Andrew Marr (traducători: Cora Radulian, Dan Lazăr) - o carte care m-ar putea ajuta să înțeleg mai bine istoria, de care m-am cam ferit în școală. În cartea lui Andrew Marr, realizator de documentare BBC, evenimentele care au schimbat omenirea se reașază într-un puzzle uriaș, povești nespuse se descoperă în premieră, iar personaje nevăzute ies din umbră.

Viața de poveste a lui A.J. Fikry de Gabrielle Zevin - aș vrea să o citesc pentru că se învârte în jurul cărților: protagonistul este librar (chiar dacă unul morocănos), iar un pachet misterios care apare într-o seară în librărie îi dă peste cap viața singuratică. Oarecum din aceeași categorie (a cărților despre cărți) este și Omul obsedat de cărți de Allison Hoover Bartlett, cu un protagonist care se ocupă cu furtul cărților rare din librării și anticariate - nu din dorința de a obține un profit, ci dintr-o iubire obsesivă.

*Cărți publicate în acest an de editura Nemira, despre care am scris pe blog:

Falconer de John Cheever

Tristeți de lămâie de Julian Barnes

O delicatesă de Muriel Barbery

Editura Polirom

Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord de Yeonmi Park (traducere: Ioana Aneci) este una dintre cele două cărți despre Coreea de Nord publicate recent de Polirom, alături de Fără tine, noi nu existăm. Viața mea secretă ca profesoară a copiilor elitei nord-coreene de Suki Kim (traducere: Ciprian Siulea). Prima este povestea adevărată a autoarei, care, la vârsta de 13 ani, a încercat să fugă din țară împreună cu mama, dar au căzut în mâinile traficanților de persoane, trăind doi ani în captivitate. A doua carte este scrisă de o jurnalistă sud-coreeană din SUA, care s-a infiltrat în corpul profesoral al unei universități privilegiate din Phenian, fără ca ceilalți să îi cunoască adevărata identitate. Interesul meu pentru Coreea de Nord a crescut considerabil după ce am citit excelenta carte a jurnalistei Barbara Demick, Nimic de invidiat. Vieți obișnuite din Coreea de Nord.

Doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți de Salman Rushdie (traducere din engleză: Dana Craciun) - încă nu am citit nimic de Rushdie, dar cartea aceasta este mai scurtă decât ce am eu în bibliotecă și, pe deasupra, vine cu o premisă interesantă: un labirint de povești în stilul Șeherezadei, cu jinni și oameni obișnuiți care capătă puteri fermecate după ce o furtună devastatoare deschide porțile dintre lumea oamenilor și cea a basmelor.

Deși este considerată cartea-eveniment a anului 2015, nu mă voi grăbi să citesc romanul lui Harper Lee, Du-te și pune un străjer, dar, în schimb, sunt foarte curioasă care vor fi reacțiile cititorilor. Trebuie să recunosc că, spre rușinea mea, nu am citit până acum Să ucizi o pasăre cântătoare, deși îmi propun asta în fiecare an. 

Războiul Mondial al Fumătorilor de Marin Mălaicu-Hondrari - mă întreb dacă protagonistul acestui roman este același Constantin din Lunetistul, o carte care mi-a plăcut, deși au fost și lucruri pe care i le-am reproșat. Constantin din „Războiul” pleacă în Camarile, un soi de Cuba a fumătorilor, unde își rememorează viața, de-a lungul căreia marca țigărilor fumate se tot schimbă odată cu femeile pe care le iubește.

Dintre cărțile care urmează să apară la Polirom, mi-au atras atenția Ridicat de la pământ de Jose Saramago, București. Praf și sânge de Malgorzata Rejmer (ediția a doua) și Istanbul Istanbul de Burhan Sönmez (autorul va fi prezent la Festivalului Internațional de Literatură de la București, joi, 3 decembrie 2015, ora 19.00). 

*Cărți publicate în acest an de editura Polirom, despre care am scris pe blog:

Rugul de György Dragomán

Uriașul îngropat de Kazuo Ishiguro

Femeia de hârtie de Rabih Alameddine

Vara de neuitat • Plaja - Cesare Pavese

Zgomotul lucrurilor în cădere - Juan Gabriel Vásquez

Editura Trei 

Prietena mea genială de Elena Ferrante (traducere: Cerasela Barbone) - primul volum din Tetralogia Napolitană. Aveam cartea în engleză de câțiva ani și îmi tot propuneam să o citesc, dar iată că între timp a fost tradusă și la noi - era cazul, căci seria se bucură de un succes nebun în afară. Este povestea prieteniei de o viață dintre Elena si Lila, care au copilărit împreună într-o mahala din Napoli, unde violența era la ordinea zilei, iar studiul, cărțile și sensibilitatea nu erau văzute cu ochi buni de părinți. A fost de ajuns să citesc primele pagini pentru a nu mai lăsa cartea din mână - păcat că n-am avut și timp pentru lectură, altfel o devoram în două-trei zile. 

Altfel... şi totuşi Alice de Lisa Genova (traducere: Monica Procopeţ) - presupun că e aceeași carte, Still Alice, pe care o aveam în wishlist-ul de pe Goodreads, și care stă la baza filmului omonim, pentru care Julianne Moore a primit un Oscar pentru cea mai bună actriţă. N-am văzut filmul, dar îmi imaginez cât va fi de tristă povestea lui Alice Howland, o femeie cu o carieră strălucită care este diagnosticată cu boala Alzheimer.

Editura Univers

Splendoarea vieţii de Michael Kumpfmüller (traducere: Iulia Dondorici) - povestea de iubire dintre Franz Kafka și Dora Diamant, ultima lui iubită. Pornind de la fapte documentate, Michael Kumpfmüller, specialist în Kafka, reconstituie povestea din scrierile pierdute ale autorului ceh: cele treizeci şi patru de scrisori şi douăzeci de caiete de notiţe confiscate de Gestapo de la Dora Diamant în 1933, în timpul unei percheziţii, care nu au ieşit la lumină nici până azi.

Promisiunea de Silvina Ocampo (traducere: Lavinia Similaru) - interesul pentru carte mi-a fost stârnit de o postare a Simonei Sora: „Cum va fi primită argentinianca Silvina Ocampo într-o literatură care, mai nou, are alergie la formele noi, la înţelegerea scrisului ca formă de înţelegere a vieţii şi nu ca anestezic sau edulcorant al ei? Măcar de-ar fi primită aşa, machist, cum ne place, ca nevastă a lui Bioy Casares şi amică a lui Borges sau ca sora Victoriei Ocampo, feminista de la revista Sur...” 

Îndrăgostirile de Javier Marías - o carte care îmbină misterul, problemele existențiale și virtuozitatea literară. În fiecare dimineață, María Dolz ia micul dejun într-o cafenea, observând de la distanță un cuplu care urmează aceeași rutină; într-o zi, cei doi nu își mai fac apariția, iar protagonista află ulterior că bărbatul a fost asasinat. După ce femeia se întoarce la cafenea, María o abordează și astfel se declanșează o serie de evenimente încurcate, care aduc noi amănunte despre această moarte aparent întâmplătoare. 

Băiatul care a furat calul lui Attila de Iván Repila (traducere din spaniolă: Simona Sora) - premisa acestei cărți-parabolă m-a atras foarte mult, deși s-ar putea să fie o poveste dureros de citit: doi frați sunt prizonieri pe fundul unei fântâni, fără mâncare și cu slabe șanse de a fi salvați; doar nebunia pare a le oferi o cale de ieșire, însă unul dintre frați pune la cale un plan disperat. Spaniolul Iván Repila va fi prezent la Festivalului Internațional de Literatură de la București, joi, 3 decembrie 2015, ora 19.00 (ar fi grozav dacă ar apărea și cartea până atunci). 

Aștept cu nerăbdare - deși nu știu când vor fi publicate - Crabul eremit de Anne B. Ragde, volumul al doilea din trilogia Familiei Neshov, Refuz de Per Petterson și, dacă am destul curaj până atunci, 2666 și Amuleta de Roberto Bolaño.

*Dintre cărțile publicate anul acesta de editura Univers, am citit și mi-au plăcut:

Plopii din Berlin de Anne B. Ragde

Roman rusesc de Meir Shalev

Hendrik de Mol și Planeta de Aur de K.J. Mecklenfeld

Editura Vellant 

Cum să citești un romancier de John Freeman (traducere: Anca Bărbulescu) - John Freeman a publicat mii de recenzii şi a intervievat nenumăraţi scriitori, iar cartea cuprinde 55 dintre cele mai interesante profiluri ale unor romancieri celebri, printre care se numără Haruki Murakami, Salman Rushdie, Ian McEwan, Mo Yan, Toni Morrison, Philip Roth, John Updike sau Jonathan Franzen. 

Efemeride și alte povești de psihoterapie de Irvin Yalom (traducere: Alex Moldovan, Mariana Buruiană) - îmi propun mereu să citesc ceva de Yalom, pe care prietenii îl tot laudă. În această colecție de povestiri, psihiatrul-scriitor vorbește cu onestitate și umor despre lupta pacienţilor săi – şi lupta proprie – de a se împăca cu cele două mari provocări ale existenţei: cum să duci o viaţă bogată în semnificaţii şi cum să te împaci cu finalul inevitabil al acesteia.

Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă, ilustrații de Ileana Surducan - am fost la lansarea cărții și am fost fermecată de figurinele din ceramică pe care Ileana Surducan le-a realizat special pentru ilustrarea poveștii celor două surori vitrege. Mă gândesc că ar fi un cadou potrivit pentru un copil, nu înainte de a mă delecta și eu cu cartea, desigur. :)

Arta de a cere de Amanda Palmer - nu e foarte clar dacă a apărut sau nu această carte, de care am devenit interesată după ce am urmărit discursul de la TED al Amandei Palmer, o figură controversată cu care am făcut cunoștință prima oară prin intermediul videoclipurilor trupei The Dresden Dolls.