► „Rugul”, de György Dragomán ◄
Ed. Polirom, 2015, 341 pag. | Traducere: Ildikó Gábos-Foarţă
Titlu original: „Máglya”, 2014 | Țara: Ungaria
Un roman minunat, „Rugul” m-a impresionat prin sensibilitatea, imaginația, talentul și scriitura excelentă a lui György Dragomán, autor maghiar născut în România. O poveste deopotrivă frumoasă și tristă, presărată cu mici întâmplări fabuloase, infuzate de farmec și magie, „Rugul” vorbește despre inocență și maturizare, despre vinovăție și iertare, despre adevăr și libertate. De multe ori, am avut senzația că cele povestite mi s-au întâmplat chiar mie, iar faptul că naratoarea romanului este o fetiță pe nume Emma a dus cu un pas mai departe identificarea mea cu protagonista. Pe lângă celelalte calități ale narațiunii, am fost uimită în primul rând de felul autentic și credibil în care un scriitor matur a reușit să privească lumea prin ochii unei copile de treisprezece ani, creând un personaj atât de proaspăt și de verosimil.
Povestea ni se dezvăluie prin ochii Emmei, care a ajuns la orfelinat după ce părinții ei au murit într-un accident. Fetița nu și-a cunoscut cu adevărat tatăl și mama, nici istoria familiei lor, nu știe nici măcar că bunica ei încă trăiește și locuiește în alt oraș, căci părinții au păstrat întotdeauna tăcerea asupra trecutului. Odată ajunsă în casa bunicii, Emma începe o existență nouă și tulbure, în care orice mărturie a existenței anterioare s-a pierdut, iar fiecare zi îi aduce alte și alte indicii despre viața părinților și a bunicilor ei – și, totodată, o poartă lent spre descoperirea sinelui și spre maturizare.
