2016 a fost un an destul de plin, care mi-a lăsat mai puțin timp pentru lectură & scris pe blog. Am muncit mai mult, am călătorit mai des, am renovat de una singură prin casă, și uite-așa timpul mi-a ajuns doar pentru 60 de cărți, dintre care vreo 12 au fost audiobook-uri (pentru mine, s-au dovedit o metodă excelentă de a folosi mai eficient o parte din timpul petrecut cu alte activități). Cât despre planurile de lectură făcute la începutul lui 2016, am reușit să citesc 10 cărți din listă, ba am ajuns și la vreo trei din lista pentru 2015. Mă gândesc că poate planurile astea nu-s chiar degeaba, căci mă mai uit din când în când peste ele și-mi amintesc că unele (ahem, multe) cărți au rămas în continuare necitite.
Cea mai lungă carte a fost, de fapt, Frații Karamazov (1100 de pagini), însă am notat cele două volume separat. Teama mea față de cărțile voluminoase a început să scadă considerabil (ceea ce vă doresc și vouă), astfel că, în 2016, am reușit să citesc ceva mai multe romane de peste 400 de pagini (10 față de 8 în 2015). Am citit și mai multe cărți românești (13 față de 10), dar am ajuns la o singură carte non-fiction - Drumul către libertate, de Yeonmi Park (cam slăbuț la capitolul ăsta, îmi propusesem să citesc mai multă non-ficțiune).
Cea mai populară carte pe care am citit-o este To Kill a Mockingbird, de Harper Lee, iar la capătul opus al scării de popularitate se află Republica, de Bogdan Suceavă, și O dimineață la vînătoare, de Ligia Ruscu. Am recitit două cărți: Great Granny Webster, de Caroline Blackwood, și O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale. Am citit câte două cărți de Ian McEwan și Elena Ferrante, și patru de Neil Gaiman. La capitolul scriitori favoriți, îl pot adăuga acum pe Jón Kalman Stefánsson, pentru că și al doilea volum al trilogiei „Între cer și pământ” s-a dovedit extraordinar, iar despre al treilea am auzit că este și mai fain.
Ce am făcut nou în 2016: am lansat provocarea Luna literaturii mioritice, pe care sper să o reiau și anul acesta, și am participat la două lansări de carte (ca invitat :) ). Cât despre seria „Pe urmele cărților”, am reușit să scriu un singur articol: Aventuri prin lumea cărtăresciană.
Mai jos sunt cărțile favorite și cele care merită menționate, împărțite pe diverse categorii. Poate că v-ați obișnuit deja cu asta, dar trebuie să menționez că mi-e imposibil să aleg o singură carte preferată din mai multe care mi-au plăcut, pentru că diferă una de alta prin scriitură, subiect și atmosferă. Așadar, topul meu arată un pic altfel, căci pe primul loc se află, în unele cazuri, mai multe cărți. Unde există o recenzie, am pus un link în titlu.
- Literatură străină
Locul I
Frații Karamazov, de Feodor Dostoievski
Imago, de Ludmila Uliţkaia
Profeții din Fiordul Veșniciei, de Kim Leine
Tristețea îngerilor, de Jón Kalman Stefánsson
Tihna, de Attila Bartis
Locul II
Atlasul continentelor încețoșate, de İhsan Oktay Anar
Marea, marea, de Iris Murdoch
Foamea, de Knut Hamsun
The Vegetarian, de Kang Han
Nutshell (Coajă de nucă), de Ian McEwan
Cei care pleacă și cei ce rămân, de Elena Ferrante
Locul III
To Kill a Mockingbird, de Harper Lee
Novecento, de Alessandro Baricco
Firida Rușinii, de Ismail Kadaré
Varamo, de César Aira
10 mențiuni onorabile
Hier (Ieri), de Ágota Kristóf
O vară la țară, de J.L. Carr
Grădina de ciment, de Ian McEwan
Great Granny Webster, de Caroline Blackwood
Porumbelul, de Patrick Süskind
Blestemul tâlharului mustăcios, de Irina Teodorescu
The Hottest Dishes of the Tartar Cuisine, de Alina Bronsky
Flowers for Algernon, de Daniel Keyes
Un bărbat pe nume Ove, de Fredrik Backman
- Literatură română
Locul I
Orbitor. Aripa stângă, de Mircea Cărtărescu
Locul II
Noapte bună, copii!, de Radu Pavel Gheo
O dimineață la vânătoare, de Ligia Ruscu
Manuscrisul fanariot, de Doina Ruști
Frumoasa călătorie a urşilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt / Femeia-ţintă şi cei zece amanţi, de Matei Vișniec
Locul III
Ai uitat sa râzi, de Bogdan Munteanu
Lindenfeld, de Ioan T. Morar
Povestiri de pe Calea Moșilor, de Adina Popescu
Darul lui Serafim, de Simona Antonescu
Republica, de Bogdan Suceavă
- Proză scurtă
Locul I
Ai uitat sa râzi, de Bogdan Munteanu
Locul II
Povestiri de pe Calea Moșilor, de Adina Popescu
Locul III
Dama de pică și alte povestiri, de Aleksandr S. Pușkin
- Cărți pentru copii & adolescenți
Locul I
The Graveyard Book, de Neil Gaiman
Howl's Moving Castle, de Diana Wynne Jones
Locul II
Neverwhere, de Neil Gaiman
Locul III
Stardust, de Neil Gaiman
Mențiune
Charlotte's Web, de E.B. White
Frații Tapper în război, de Geoff Rodkey
- Cărți SF & distopii
Locul I
Fata cu toate darurile, de M.R. Carey
Locul II
Solaris, de Stanisław Lem
Ready Player One, de Ernest Cline
Locul III
The Day of the Triffids, de John Wyndham
- Cărți bizare
Locul I
Varamo, de César Aira
Locul II
Frumoasa călătorie a urşilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt / Femeia-ţintă şi cei zece amanţi, de Matei Vișniec
Locul III
The Vegetarian, de Kang Han
Grădina de ciment, de Ian McEwan
- Surprizele anului (în sensul că mi-au depășit cu mult așteptările)
Tihna, de Attila Bartis
Atlasul continentelor încețoșate, de İhsan Oktay Anar
Profeții din Fiordul Veșniciei, de Kim Leine
O dimineață la vânătoare, de Ligia Ruscu
- Dezamăgiri (în sensul că mă așteptam la mai mult)
Să bați din palme cu o singură mână, de Richard Flanagan
All the Light We Cannot See, de Anthony Doerr (parțial)
Îndrăgostirile, de Javier Marías (parțial)
Cele patruzeci de legi ale iubirii, de Elif Shafak (parțial)
- Cele mai dificile
Orbitor. Aripa stângă, de Mircea Cărtărescu
Frații Karamazov, de Feodor Dostoievski
- Niște date
Cărți citite în 2016: 60
Volume voluminoase: 10 peste 400 de pagini
Cea mai lungă carte: Frații Karamazov, de Dostoievski (1100 de pagini)
Literatură românească: 13
Cărți scrise de femei: 18
Volume de proză scurtă: 4
Cărți audio: 12
Alte liste:
O listă cu cărți la finalul lui 2016
O listă cu cărți la jumătatea lui 2016
Statistica lecturilor din 2015
O listă cu cărți la finalul lui 2015
O listă cu cărți la jumătatea lui 2015
Statistica lecturilor din 2014
La multi ani si la cat mai multe lecturi frumoase!
RăspundețiȘtergereLa mulți ani, Coffee! Îți doresc un an foarte bun, cu sănătate, bucurie & lecturi excelente! :)
ȘtergereAh ce frumos! Eu zic ca orice numar mai mare de 50 e admirabil... asta ca sa ma simt eu mai bine :-P
RăspundețiȘtergereDe curiozitate, care sunt cele 4 carti scrise de N. Gaiman pe care le-ai citit? Eu tineam minte doar The ocean at the end of the lane. Sau asta a fost anul trecut?
Mi se pare interesant ca ti-a placut The Graveyard book. Eu am considerat-o destul de simplista, desi cred ca daca s-ar face un film dupa ea mi-ar placea grozav. La fel si cu Fata cu toate darurile.
Solaris e pe lista de vreo cativa ani buni, dar pentru ca mi-a fost recomandata de mama, aveam dubii. Ea citeste total alte genuri de carti, cu un scop complet diferit.
Oricum, sa stii ca ma bucur tare mult pentru sugestiile pe care mi le-ai dat la sfarsitul anului trecut. Mi-au fost de mare folos.
Scorul de anul acesta mi-a fost 3.2 pe GR (fata de 3.0), si sunt convinsa ca mare parte ti se datoreaza. ;-) Daca mai ai si altele, sunt foarte bine venite!
De abia astept sa ma apuc de Vegetariana. :-)
Haha, ce vremuri, când reușeam să citesc peste 80 de cărți într-un an... :D În ultima vreme am renunțat la dorința de a citi mult (oricum nu mai am atât de mult timp liber), prefer să citesc mai puțin, dar cărți foarte bune. Însă mai am și perioade în care n-am chef de literatură serioasă, iar atunci aleg fantasy, cărți pentru copii sau SF-uri (nu că unele dintre ele n-ar fi serioase :D).
ȘtergereApropo de SF, am impresia că nu ți-ar plăcea foarte tare Solaris, dar poate mă înșel. Are lungi bucăți în care este descrisă planeta, cu tot felul de termeni științifici (inventați, în mare parte), și nu e chiar genul de carte care te ține cu sufletul la gură, cu excepția câtorva scene. E mai degrabă un SF psihologic, care vine și cu câteva teorii foarte interesante. Dacă nu mă simțeam atât de depășită în unele momente, probabil că aș fi pus Solaris pe primul loc. Mult mai action-driven au fost The Day of the Triffids și Ready Player One - mai degrabă ți le recomand pe astea.
Cred că mi-a plăcut atât de mult The Graveyard Book pentru că am ascultat-o în lectura lui Gaiman. Cumva, vocea lui a însuflețit miraculos lumea cimitirului, iar povestea m-a încântat foarte tare. Dacă e să mă gândesc foarte bine, povestea din Neverwhere a fost mai interesantă și cu mai mult suspans, dar nu m-a impresionat la fel ca The Graveyard Book. Pe lângă cele de mai sus, am mai ascultat Odd and the Frost Giants, dar asta nu prea mi-a plăcut. Am citit The ocean... acum doi ani, actually (m-am uitat pe GR :D).
Și eu mă bucur că te-am ajutat să mai ridici un pic scorul - deși tot n-a ajuns prea sus! :)) Ok, mă mai gândesc și la alte titluri, dar mai înainte o să mă uit pe notările tale din 2016, să-mi fac o impresie despre ce ai citit și ce ți-a plăcut/displăcut.
Sper să-ți placă Vegetariana, e cam ciudată, dar poate te captivează. :)
Ador partile de world-building din sf-uri. E motivul principal pentru care Asimov a mai ramas pe lista autorilor mei preferati. Partea cu descrieri... hmm, aici depinde de cat de bine dispusa sunt. Uneori chiar imi plac.
ȘtergereAha, deci audiobook-uri. Eu am observat ca nu prea reusesc sa ma concentrez destul pe ele. Cand sunt pe drum, prefer sa ascult muzica, unde nu e nevoie sa fiu foarte atenta. Altfel mai stii ca nu ma calca vre-o masina? :-P
De Neverwhere chiar am facut rost prin booksharing, si e in stare foarte buna cartea. Asa ca ii voi da o sansa. :-)
De Ready Player One am tot auzit, si se pare ca si citisem 2 carti inspirate din ea (Erebos, Mr. Penumbra's 24 hour Bookstore), si aveam impresia ca nu mai merita citita. Dar va fi pus la categoria "de tinut cont".
2016 a fost un an mai stresant pt mine. Am citit multe carti din obligatie (tot ce suna a self help... w un gen pe care nu-l suport), plus n-am rezistat tentatiei si iar am dat iama printre romance-uri. Ma satisfac ce-i drept pe moment, dar mai mult de 3/5 nu primesc. :-P
Si eu sper sa imi placa Vegetariana. Am inteles ca dpdv cultural e f. buna cartea.
Vaaai merci tare mult pt multimea de sugestii. Eu ma gandisem doar ca imi scrii cateva titluri aici, dintre cele care te-au marcat mai mult. Oricum, de abia astept sa ma apuc de ele. Plus ca de Ludmila Ulitkaia inca nici n-am dat pe la librarii. Unde o gasesti?? :-O
N-am citit Asimov, așa că nu pot face o comparație, dar cel mai bine citești Solaris și te lămurești singură dacă-ți place sau nu. :) La capitolul SF, ți-aș recomanda Ubik de Philip K. Dick, care pe mine m-a ținut cu sufletul la gură; a fost faină și The Demolished Man de Alfred Bester. O lectură mai ușoară, dar cu mult suspans pe alocuri, a fost Wool de Hugh Howey. Nu știu cum sunt celelalte cărți inspirate de Ready Player One, dar nu cred că este un motiv să ocolești originalul. :D
ȘtergereChiar aș vrea să citesc mai mult SF, îmi place genul, dar se pare că am nevoie de o doză de acțiune și suspans, altfel mă cam plictisesc dacă e prea multă tehnologie & știință. Acum ascult „A Canticle for Leibowitz”, care mi se pare tare anostă, deși are câteva idei foarte interesante.
Eu mi-am luat niște căști mai bune și reușesc să fiu mult mai atentă la ce ascult, iar dacă povestea e faină, sunt atât de absorbită, încât nu mai aud deloc ce se petrece în jur. O tanti mă întreba în autobuz dacă locul de lângă mine e liber, dar n-am auzit-o decât atunci când a început să țipe. :)) Așa că încerc să fiu atentă cel puțin atunci când trec strada. :))
Cărțile Ludmilei Ulițkaia sunt în mare parte epuizate, nici pe la anticariate nu prea se găsesc. În librării sunt vreo două sau trei cărți apărute mai recent, „Medeea și copii ei” & „Imago”, poate și „Fetițele. Rude sărmane” (dacă nu s-o fi epuizat și asta între timp).
Oau, am reușit (cu totul întâmplător) să public un comentariu la 00:00. :D :D
ȘtergereArată grozav, Ema. Mi se scurg ochii (deși poate ar trebui să spun "mi se descos ochii"?) la multe dintre titlurile tale. Îmi fac cu ochiul (ha!) câteva dintre cele scrise de autori români (dimineața la vânătoare și manuscrisul fanariot, de ex.) dar și din cele scrise de nordici, la care am o slăbiciune. La cărțile pentru copii și YA, din păcate nu votez decât cu Howl, pe care o consider nemaipomenită. Nu sunt fan Gaiman.
RăspundețiȘtergereCât despre cărțile voluminoase, te înțeleg perfect. Când eram mai tânăr citeam orice îmi cădea în mână: povestiri scurte, cărți de ficțiune sau non-ficțiune, romane istorice, sf, de dragoste sau război, etc. Și așa cum nu făceam o selecție la genuri, nu conta nici grosimea cărții. Cu vremea, însă, nu am mai găsit cărți voluminoase interesante. Până anul trecut, când m-am întâlnit cu Jonathan Strange (&Mr.Norrell). Minunată! Am citit-o pe parcursul a câteva luni și m-am delectat cu ea.
60 de cărți, dintre care 10 voluminoase, este mai mult decât onorabil, să știi. Plus organizarea Lunii literaturii mioritice, plus restul - ce mai? Te-ai depășit :-).
Mulțumesc pentru vizita pe blog și comentariul încurajator. Ursuleții scriitori tind să piardă câteodată perspectiva realității de pe Pământ (chestie de raport de dimensiuni, probabil).
Un an 2017 pufos și cu succesele pe care ți le dorești!
Oai, îți recomand din toată inima trilogia lui Stefansson, sunt aproape sigură că o să-ți placă. Sper că mă iei în serios, pentru că sunt foarte faine cărțile islandezului! :D Și da, merită să citești O dimineață la vânătoare și Manuscrisul fanariot.
ȘtergereAh, mă gândeam într-o vreme să citesc Jonathan Strange & Mr. Norrell, dar n-am îndrăznit să mă apropii de ea, mi se părea imensă! Dacă zici că ți-a plăcut așa de mult, o trec din nou pe listă, deși nu-s prea sigură când o voi citi (dar măcar e pe listă! :D). Mă așteaptă deja câteva cărți voluminoase care par foarte bune - sigur vei găsi și tu unele interesante, dacă faci săpături. Uite, ți-aș recomanda „Manuscrisul găsit la Saragosa”, cu zeci de povești care se țin lanț (ceva în genul „O mie și una de nopți”), doar că sunt povești pentru oameni mari, și nu pentru inimi pufoase. :)
Mă întreb de ce oare nu-ți place Gaiman, poate pentru că poveștile lui au o latură întunecată? Mie mi se pare că are o imaginație extraordinară, și chiar am fost încântată de cele trei cărți de mai sus.
Mulțumesc pentru vizită și urări, KJ! Îți doresc și ție un an nemaipomenit de pufos & vesel!
Dacă ai slăbiciune la romanele istorice, JS&Mr.Norrell îți va plăcea cu siguranță.
ȘtergereNu-mi place Gaiman pentru că nu mi se pare că scrie pentru copii. Mai degrabă pentru adulți care copilăresc încă. Mie personal mi se pare că scrie foarte bătrâncios și îmbâcsit cumva - singura carte pe care am reușit cu chiu cu vai să o citesc a fost Pulbere de stele. Mi-a plăcut de 10000 de ori mai mult filmul (de obicei mi se întâmplă invers). Și apoi îmi displace profund faptul că este ahtiat după faimă. Dar asta este o altă discuție :-)
Ah, sper să nu ofensez pe nimeni cu părerea mea despre Gaiman - scuzele mele dacă am sunat prea dur. Părerea mea este că nu e ușor să scrii pentru copii, ba chiar dimpotrivă.
ȘtergereSă fim cu toții pufoși :-).
Pe mine nu m-au deranjat părerile tale, așa că stai liniștit, KJ. Fiecare are dreptul la o opinie și ar fi ciudat să gândim cu toții la fel. :-)
ȘtergereEu mă feresc să amestec viața și personalitatea autorului cu cărțile lui. Scriitorii contemporani ne sunt la îndemână și putem să-i judecăm mult mai ușor (și din păcate asta ne poate influența negativ), pe când ceilalți sunt oarecum la „adăpost”, chiar dacă mai auzim lucruri neplăcute despre unul sau altul dintre marii scriitori.
De acord, cărțile lui Gaiman au și aspecte care nu sunt tocmai potrivite pentru un copil (bătrânicioase nu mi s-au părut, dar aici intervine percepția fiecăruia, nah). Evident că asta nu m-a împiedicat să mă bucur de ele, din contră. :)
Felicitari Ema pentru cartile citite in 2016 si multumesc pentru recomadarile tale. Am citit mai multa literatura romana anul acesta datorita lunii literaturii mioritice si le-am descoperit pe Ludmila Ulitkaia si pe Marina Stepnova care m-au incantat.
RăspundețiȘtergereÎți mulțumesc și eu, Ioana! Mă bucur tare mult să aud că ai citit mai multă literatură românească datorită lunii mioritice, feedback-ul tău mă încurajează să o reiau și în acest an, iar de data aceasta sper să reușesc să citesc tot ce voi pune pe listă. :)
ȘtergereMă bucur și că le-ai descoperit pe Ulițkaia și Stepnova! Îmi doresc tare mult să mai fie tradus un alt roman al Marinei Stepnova, ce grozav ar fi să se întâmple chiar anul acesta! :D
Eu as mai citi din cartile aparute mai de mult de Ulitkaia, dar se pare ca nu se mai gasesc.
ȘtergereDe Ulițkaia sunt destule cărți traduse la noi, dar, într-adevăr, cele apărute mai demult nu mai sunt pe stoc. Eu le-am găsit pe la prieteni și la Biblioteca Metropolitană. Poate citesc și anul acesta un roman de Ulițkaia, mi-au mai rămas vreo trei cărți necitite. :)
ȘtergereLa multi ani! Stii sa zugravesti? Dai cu lavabila? Dai cu bidineaua? Cunosti melodia populara "bidineaua"?
RăspundețiȘtergereO sa incerc sa citesc anul asta Fratii Karamazov, asa ca o provocare la faptul ca ai pus-o aici pe locul 1. Si Imago.
Dap, mă pricep să dau cu amorsă și cu lavabilă, dar am evoluat, folosesc pistolul de vopsit. :) Cât despre melodie, nu, n-o știam. N-am pierdut nimic.
ȘtergereCred că îți vor plăcea și Frații Karamazov, și Imago. Am strâns și eu o listă cu recomandări de la tine, iar de anul ăsta mă apuc să citesc din ele. „O zi mai lungă decât veacul” e în frunte - apropo, am luat-o între timp de la bibliotecă, deci luna asta e musai s-o citesc.
Da. Si "Arta bucatariei sovietice" pe care o tot citesti de vreo 3 ani :)
Ștergerela mine, după cum probabil știi deja, Ulițkaia si Ferrante sunt fruntașe. urmate de "interior zero" al Laviniei Braniște și de "mjc" al lui Ion Iovan. să nu uit de Jeanette Winterson, anul trecut am citit "portocalele..." și "o paranteză în timp" (foarte bună, din umilul meu punct de vedere). la proză scurtă, volumul împrumutat de la tine "interpret de maladii" mi-a plăcut enorm (mulțumesc!) și "defalcare" de Lydia Davis. aaa, și volumul 3 din Knausgaard, desigur. și să nu uit, "jurnalul" lui Sebastian (mă tot gândeam în ce l-am citit, dar e 2016). cam atât, momentan :))
RăspundețiȘtergereAh, mulțumesc pentru trecerea în revistă, Cătălina! :D
ȘtergereHmm, și eu aș vrea să citesc „Jurnalul” lui Sebastian, dar nu știu când mă voi mobiliza, deocamdată încerc să mai citesc din cărțile pe care le amân de câțiva ani (și nici măcar nu l-am cumpărat, ha). Ar fi grozav dacă reușesc să mai citesc un alt roman de Dostoievski, deși mai întâi aș vrea să revin la Frații Karamazov, mai am de scos notițe la al doilea volum. :))
Mă bucur că ți-au plăcut povestirile Jhumpei Lahiri, eu le-am cam uitat, și, cum îți spuneam, chiar mă întrebam dacă au fost sau n-au fost un pic melodramatice. Probabil că nu, altfel nu cred că-ți plăceau. :)) Poate le recitesc, e scurtă cartea. Am „Defalcare” în bibliotecă, dar nici la asta nu știu când reușesc să ajung, deși sunt curioasă cum scrie Lydia Davis.
Sper să ai parte de lecturi foarte faine anul acesta, de-abia aștept să-mi mai recomanzi câte ceva! :D
Cateva carti din statistica ta s-au potrivit si la mine, in sensul ca le-am citit si mi-au placut: Marea, marea - Iris Murdoch, Vegetariana - Kang Han, Gradina de ciment - Ian McEwan, Foamea - Knut Hansum. Cu Foamea nu cred ca am rezonat atat de bine, nu stiu de ce, poate aveam eu o stare care nu m-a lasat sa patrund de tot in atmosfera cartii sau poate pur si simplu nu m-a atins atat de mult...De departe, Elena Ferrante si Ludmila Ulitkaia sunt in topul meu si descoperirile foarte bune ale anului trecut :) La capitolul literatuta romaneasca stau prost...anul trecut am citit trei carti romanesti, care mi-au si placut: Sfarsitul noptii - Petronela Rotar, Interior zero - Lavinia Braniste si Apropierea - Marin Malaicu Hondrari. Dar mi-am propus sa dau o atentie mai mare literaturii noastre si nu dintr-un sentiment de vinovatie, ci pentru ca chiar avem scriitori faini :) Cu Profetii din Fiordul Vesniciei nu stiu ce s-a intamplat, am citit prima parte, apoi ceva nu mi-a mai placut si am renuntat...poate ar trebui sa o reiau totusi si sa ii acord putina rabdare :) Ce mi-a mai placut din ce am citit in 2016: cele doua carti ale lui Anne Ragde, Plopii din Berlin si Crabii eremiti, Durere - Zeruya Shalev, Mizeria - Kuczok Wojciech, Valurile - Virginia Woolf, Suntem deja uitarea ce vom fi - Hector Faciolince, Harti pentru iubiri ratacite - Aslam Nadeem, O poveste - Alessandro Baricco, Pana la capatul pamantului - David Grossman. Mai sunt si altele, dar ma opresc aici. Sper ca anul asta sa citesti, asa cum ti-ai propus, ceva de Zeruya Shalev :) Astept sa ma inspiri in continuare!
RăspundețiȘtergereHei, mulțumesc mult pentru comentariu, norwegiana! :D
ȘtergereMă bucur tare mult că le-ai descoperit pe Ulițkaia și Ferrante, dar și că ai citit câteva cărți românești - nu sunt puține, unii nu se apropie deloc de literatura românească. De-abia aștept să citesc și eu „Interior zero”.
Eu sper să revii la Profeții din Fiordul Veșniciei și să te cucerească de data aceasta. :D Ah, „Crabii eremiți” mi-a ieșit complet din cap, poate-mi împrumuți cartea, până nu uit de tot ce s-a întâmplat în primul volum. :))
Oricum, mi-ai trezit interesul pentru mai multe cărți pe care le-ai menționat (Hărți pentru iubiri rătăcite, Până la capătul pământului, Mizeria, O poveste) și, da, trebuie să ajung neapărat la Zeruya Shalev anul acesta!
Datorita tie le-am descoperit pe Ulitkaia si Ferrante :) Acum am terminat Imago, trista si frumoasa...Cumva mi-a lasat un sentiment bun datorita faptului ca arta, in special muzica si poezia, s-a impletit armonios in viata grea a personajelor si le-a ghidat si alinat sufletele :)
RăspundețiȘtergere