În 2015 am făcut planuri de lectură de care nu prea m-am ținut: din cele aproximativ o sută de cărți am reușit să citesc doar 19. Trist, dar nu disperăm, căci am de gând să continui lectura titlurilor adunate în această listă, până când le dau gata pe majoritatea. Prin urmare, anul acesta o să fiu ceva mai ponderată când vine vorba de făcut planuri de lectură (haha, pe-asta nici eu n-o mai cred). Inițial am pornit cu gândul de a alege o singură provocare - aceea de a citi mai multe cărți care nu au fost traduse la noi -, dar, după ce am terminat statistica lecturilor din 2015, am realizat că am nevoie de mai multe provocări. Dar să încep cu începutul, și anume cu provocarea de bază.
Am observat că blogul mi-a schimbat destul de mult obiceiurile de lectură: dacă înainte nu prea țineam cont de noile apariții, ba nici măcar nu eram la curent cu ele - orientarea mea se făcea mai degrabă după Goodreads și propria intuiție -, acum am început să fiu mult mai tentată de cărțile recent apărute. De asemenea, înainte de blog citeam destule cărți care nu au fost traduse la noi, însă, în ultimii doi ani, acestea au ajuns la fundul teancului. Mă uitam zilele trecute pe listele mele de pe Goodreads, unde am regăsit o sumedenie de cărți pe care eram foarte nerăbdătoare să le citesc - însă, între timp, am și uitat de ele. Am ales, cu chiu cu vai, 14 cărți - una pe lună sau câte două, dacă au sub 150 de pagini -, pentru ca provocarea să păstreze totuși o nuanță de realizabil. În stilul propriu, voi complica lista adăugând și o scurtă descriere (preluată de pe Goodreads) la fiecare titlu.
(citită) Hier, Ágota Kristóf - mă așteaptă încă de anul trecut, când Cora mi-a făcut grozava bucurie de a mi-o trimite tocmai din Canada. Eu una sunt îndrăgostită de scriitura Ágotei Kristóf de când am citit Trilogia gemenilor și L'analphabète: récit autobiographique (Analfabeta), memoriile sale. Hier are în centru un băiat care își schimbă numele, convins că a făcut ceva grav în țara natală.
Faces in the Crowd, Valeria Luiselli - am citit deja câteva pagini și cartea m-a prins imediat (o voi continua însă mai încolo). O femeie din Mexico City scrie despre anii tinereții ei la New York: străinii care i-au devenit amanți, poeții și fantomele care populau cartierul în care locuia, dar mai ales obsesia ei pentru Gilberto Owen, un poet mexican obscur din anii 1920, prieten și dușman al lui Federico Garca Lorca.
Turtle Diary, Russell Hoban - William G. lucrează într-un anticariat, iar Neaera H. este o autoare de succes care scrie cărți pentru copii. Cei doi nu se cunosc, în schimb împărtășesc obsesia pentru țestoasele de la London Zoo, urzind planuri pentru eliberarea lor, dar și pentru propria eliberare.
Season of Migration to the North, Tayeb Salih - a fost aleasă drept cea mai importantă carte arabă a secolului 20. În anii 1960, după ce studiază în Europa, tânărul narator se întoarce în satul natal din Sudan, dornic să își aducă contribuția la viața postcolonială a țării sale. Printre fețele familiare ale copilăriei sale, el descoperă un străin
: enigmaticul Mustafa Sa’eed, care dispare după ce îi povestește tânărului despre cariera sa strălucită ca economist în Londra și despre relațiile cu femei europene, care au dus la consecințe dezastruoase. Am pe listă și The Wedding of Zein.
The Loves of Judith, Meir Shalev - Cunoscută și ca Four Meals, cartea cuprinde povestea extraordinară a lui Zayde, a mamei sale enigmatice, Judith, și a celor trei iubiți ai acesteia. Pe parcursul a patru mese, care au loc de-a lungul a câteva decenii, Zayde ajunge să înțeleagă de ce fiecare din acești bărbați îl consideră propriul fiu și de ce toți trei au participat la educația și la creșterea lui. Roman rusesc a fost una dintre cărțile preferate citite în 2015.
Wittgenstein's Mistress, David Markson - o femeie este convinsă (și îl va convinge și pe cititor) că este singura persoană rămasă pe pământ. Probabil că este nebună. Și totuși, vocea ei narativă este spirituală și seducătoare, dezvăluind bagajul intelectual al unei întregi vieți, cu meditații ireverențioase pe marginea unei multitudini de subiecte, de la Brahms la sex și de la Heidegger la Elena din Troia.
The Book of Strange New Things, Michel Faber - Sub piele mi-a plăcut foarte mult, așa că sunt curioasă să citesc un alt roman SF de Michel Faber. Peter, un credincios devotat, pleacă într-o misiune care-l poartă la galaxii depărtare de soția sa. Populația nativă, care se luptă cu o boală periculoasă, manifestă un mare interes pentru învățăturile lui Peter, iar Biblia acestuia devine „cartea lucrurilor noi și stranii”. Însă soția rămasă acasă se luptă cu ororile dintr-o lume devastată de cataclisme naturale și socio-politice, pierzându-și treptat credința.
Yesterday, at the Hotel Clarendon, Nicole Brossard - două femei - o scriitoare care încearcă să termine un roman și o angajată a unui muzeu - se întâlnesc în fiecare seară la barul Hotelului Clarendon din Quebec, unde vorbesc despre copilărie, părinți și peisaje, timp și artă, despre Descartes, Francis Bacon și actul de a scrie.
84, Charing Cross Road, Helene Hanff - totul a început cu o scrisoare trimisă în 1949 pe adresa unui anticariat londonez, prin care scriitoarea Helene Hanff din New York se interesa de câteva cărți vechi. Răspunsul a venit de la politicosul și reținutul librar Frank Doel, iar acesta este doar începutul unei corespondențe remarcabile care a durat timp de 20 de ani.
After Leaving Mr. Mackenzie, Jean Rhys - acum doi ani mi-am cumpărat o ditamai cartea cu prozele lui Jean Rhys - care cuprinde și Quartet, Voyage in the Dark și Good Morning, Midnight - dar m-aș bucura să citesc măcar una dintre ele; după lungi dezbateri, m-am oprit la After Leaving Mr. Mackenzie. Odinioară frumoasă, Julia Martin a rămas acum singură, lipsită de noroc și de ajutorul financiar al amanților. După ultimul cec primit de la Mr. Mackenzie, Julia părăsește Parisul și se întoarce la Londra, unde își vizitează mama muribundă - o vizită care îi dezvăluie adevărul crud despre propria viață.
The Hakawati, Rabih Alameddine - după mulți ani petrecuți în America, Osama al-Kharrat se întoarce în Beirut când tatăl său este pe patul de moarte. Orașul este doar o rămășiță a Beirutului pe care și-l amintește, dar, alături de familie și prieteni, găsește refugiu în lucrurile care i-au susținut dintotdeauna: bârfa, râsul și, mai ales, poveștile. Bunicul lui Osama a fost un hakawati - un povestitor -, iar istoriile sale fermecătoare sunt intercalate în această carte cu povești clasice din Orientul Mijlociu. Rabih Alameddine a scris Femeia de hârtie, care a fost una dintre cărțile mele preferate în 2015.
The Birds, Tarjei Vesaas - după ce am citit Palatul de gheaţă. Sămânța, proza simplă și plină de o poezie glacială a lui Vesaas m-a bântuit multă vreme, așa că am strâns în bibliotecă alte trei cărți care așteaptă cam de multă vreme să fie citite. În Păsările, autorul norvegian spune povestea lui Mattis, care suferă de o boală mintală și este îngrijit de sora mai în vârstă, Hege. Rutina lor și existența izolată le sunt întrerupte de apariția unui bărbat care se îndrăgostește de Hege, trezind în Mattis teama că își va pierde sora.
The Queen's Gambit, Walter Tevis - Beth Harmon, o fetiță orfană de opt ani, este tăcută, posacă și, după toate aparențele, nu are nimic ieșit din comun - asta până când joacă prima partidă de șah cu omul de serviciu de la orfelinat. La 16 ani, ea participă deja la campionatele de șah U.S. Open, dar, pe măsură ce abilitățile i se dezvoltă, izolarea ei devine din ce în ce mai înspăimântătoare, iar geniala Beth caută o cale de scăpare.
(citită) The Hottest Dishes of the Tartar Cuisine, Alina Bronsky - când Rosa descoperă că fiica ei, „proasta de Sulfia”, este însărcinată la numai 17 ani, face totul pentru a împiedica nașterea copilului al cărui tată este necunoscut; totuși, micuța Aminat se naște nouă luni mai târziu, devenind o adevărată bucurie pentru bunică. Peste ani, de adolescenta Aminat se îndrăgostește un scriitor culinar din Germania, care studiază bucătăria tătară, iar Rosa nu pierde ocazia de a pleca cu întreaga familie din Uniunea Sovietică. De Alina Bronsky am mai citit Parcul cioburilor, o poveste pentru adolescenți alertă și amuzantă.
*Dacă am timp, vreau să recitesc:
Great Granny Webster, Caroline Blackwood - o poveste semi-autobiografică a moștenitoarei averii Guinness, despre figura impunătoare și fascinantă a bunicii, văzută prin ochii unei fetițe orfane. (recitită)
The Book of Ebenezer le Page, G.B. Edwards - o carte care, dacă ar fi tradusă, cred că ar deveni la fel de populară ca Stoner. Ebenezer Le Page este unul dintre cele mai grozave personaje din literatură: arțăgos, asocial, independent, plin de opinii și totodată fermecător, bărbatul de optzeci de ani a trăit toată viața pe aceeași insulă din Guernsey. Este singura carte a lui G.B. Edwards, publicată postum, la care autorul a lucrat în secret până aproape de sfârșitul vieții.
The Diving Pool: Three Novellas, Yōko Ogawa - o adolescentă se îndrăgostește de fratele vitreg în timp ce îl privește sărind într-o piscină; o tânără urmărește sarcina surorii ei, care ar putea fi o halucinație; o femeie se reîntoarce la vechiul său internat, condus de un bărbat cu un singur picior. Nuvelele mi-au plăcut foarte mult și m-au bântuit multă vreme; poate anul acesta reușesc să le citesc din nou.
*Alte titluri la care aș vrea să ajung, deși cu siguranță nu am șanse anul acesta:
- Nightwood - Djuna Barnes
- Our Lady of the Flowers - Jean Genet
- H is for Hawk - Helen Macdonald
- My Name Is Asher Lev - Chaim Potok
- The Man-Eater of Malgudi - R.K. Narayan
- The Locust and the Bird - Hanan Al-Shaykh
- Asunder - Chloe Aridjis
- Butcher's Crossing - John Williams
- Pure - Andrew Miller
- Houdini Heart - Ki Longfellow
- Kallocain - Karin Boye
- In the Shadow of Blackbirds - Cat Winters
- Messiah - Gore Vidal
- Galore - Michael Crummey
- The Faraway Nearby - Rebecca Solnit
- Everything I Never Told You - Celeste Ng
***
După ce am văzut situația lecturilor de anul trecut, mi-am dat seama că trebuie să mă supun și altor provocări. Una dintre ele este de a citi mai multe cărți dificile, pentru că în 2015 nu prea mi-am pus mintea la treabă. Problema este că, în afara unor cazuri binecunoscute (Pynchon, Joyce, David Foster Wallace), nu pot ști dinainte cât de dificilă se va dovedi o carte; în mod bizar, lungimea devine uneori sinonimă cu dificultatea, în cazul meu. Am strâns mai multe titluri, dintre care sper să citesc măcar cinci sau șase:
- Solenoid - Mircea Cărtărescu
- Orbitor, aripa stângă - Mircea Cărtărescu (citită)
- Frații Karamazov - Fiodor Dostoievski (citită)
- Dervișul și moartea - Mesa Selimovic
- Sub vulcan - Malcolm Lowry
- Manuscrisul găsit la Saragosa - Jan Potocki
- Condiția umană - André Malraux
- Spre far ~ Valurile - Virginia Woolf
- Sefarad - Antonio Muñoz Molina
- Patimile după G.H. - Clarice Lispector
- Marea, marea - Iris Murdoch (citită)
- Greața - Jean-Paul Sartre
- Heart of Darkness - Joseph Conrad
- Detectivii sălbatici - Roberto Bolaño
- Nightwood - Djuna Barnes (netradusă)
- A Portrait of the Artist as a Young Man - James Joyce
- The Sound and the Fury ~ As I Lay Dying - William Faulkner
- Procesul ~ Castelul - Franz Kafka (astea s-ar încadra la recitiri)
- Narcis și Gură-de-Aur ~ Lupul de stepă - Herman Hesse
Următoarea provocare este de a citi mai multă literatură românească, pentru că în 2015 am citit doar zece cărți de autori români. Lista rămâne aproximativ aceeași ca anul trecut, căci mare lucru nu am citit din ea. Pe lângă Orbitor și Solenoid de Mircea Cărtărescu, mai adaug un lung pomelnic de titluri, din care sper să citesc cât mai multe:
- Manuscrisul fanariot - Doina Ruști (citită)
- Animalul Inimii - Herta Müller (sau orice altceva)
- Casele vieților noastre - mai mulți autori
- Cruciada copiilor - Florina Iliș
- Cum mi-am petrecut vacanța de vară - T.O. Bobe
- Dimineață pierdută - Gabriela Adameșteanu
- Lindenfeld - Ioan T. Morar (citită)
- Noapte bună, copii! - Radu Pavel Gheo
- Nunţile necesare - Dumitru Țepeneag
- Raiul găinilor - Dan Lungu
- Seinfeld și sora lui Nabokov - Simona Sora
- Simion liftnicul - Petru Cimpoeșu
- Zenobia - Gellu Naum
- Zilele regelui - Filip Florian
- Zaira ~ Maseurul orb - Cătălin Dorian Florescu
- Viața și faptele lui Ilie Cazane - Răzvan Rădulescu
- Războiul mondial al fumătorilor - Marin Mălaicu-Hondrari
- Noaptea când cineva a murit pentru tine - Bogdan Suceavă
- Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat - Luli August Sturdza
- Sindromul de panică în Oraşul Luminilor - Matei Vişniec
Hmm, dacă mă gândesc bine, aș mai putea adăuga o provocare (mda, listele astea nu au final!) - aceea de a citi mai multe cărți de memorii și non-ficțiune. Aici nu vreau să mă stresez prea mult, dar am o listă orientativă de care aș vrea să mă țin:
- Drumul către libertate - Yeonmi Park (citită)
- Dezastrul de la Cernobîl - Svetlana Aleksievici
- Trupuri subversive: o istorie secretă a femeilor și tatuajelor - Margot Mifflin
- Arta bucătăriei sovietice - Anya von Bremzen
- Castelul de sticlă - Jeannette Walls
- București. Praf și sânge - Malgorzata Rejmer
- Infidel (Necredincioasa) - Ayaan Hirsi Ali
- Călătorind spre Babadag - Andrzej Stasiuk
- Evadarea tăcută - Lena Constante
- Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian
- 20 de ani în Siberia - Anița Nandriș
- Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie - Oliver Sacks
- Citind Lolita în Teheran - Azar Nafisi
- Eu sunt Malala - Malala Yousafzai, Christina Lamb
- Efemeride - Irvin D. Yalom
- Cum să citești un romancier - John Freeman
- Stiff: The Curious Lives of Human Cadavers - Mary Roach (netradusă)
*La planurile pentru 2016 s-ar încadra și cărțile planificate pentru lectură în grup mai restrâns sau mai larg, după cum urmează:
- Frații Karamazov cu Declan, Roxie și Iulia
- Sefarad cu Vio (poate te prind că dai înapoi, Vio! :D)
- Orbitor, Manuscrisul găsit la Saragosa & altele cu Declan (mare minune, am început deja Orbitorul - și cu siguranță aș mai fi citit cel puțin 60 de pagini dacă nu lucram la lista asta)
*O dorință pentru 2016 (pe lângă aceea de a continua blogul) este să împrumut mai puțin și să citesc mai mult din biblioteca personală. A, da, și să închei odată lista asta, care iarăși mi-a scos peri albi, deși eram convinsă că o voi termina într-o oră, maxim două.
Narcis și Gură-de-Aur este minunată! Și Detectivii Sălbatici cred că îți va plăcea (eu citesc din ea din când în când, de vreo câteva luni, haha).
RăspundețiȘtergereFrumoasă lista. Succes!
Ooo, așadar citești și cărți serioase (asta apropo de comentariul de aseară, la care n-am mai reușit să revin). Chiar nu mi te imaginam citind Detectivii sălbatici, ha. Mie mi-e cam teamă de carte, recunosc, dar pare mai accesibilă în comparație cu 2666, care este gigantică!
ȘtergereMulțumesc! Sper să am mai mult succes cu lista de anul ăsta. :))
Din cite stiu eu, cartea asta a lui Michel Faber nu e chiar atit de SF, motiv pentru care si eu vreau sa o citesc.
RăspundețiȘtergereSpor la netinut de planuri, haha! ;))
Da, nu pare un SF cu prea multă tehnologie, dacă la asta te referi, dar la distopii cred că se încadrează. O să aflu mai multe când și dacă ajung la ea, căci există un „dacă”. :))
ȘtergereMersi pentru urare, poate se întâmplă taman pe dos. :))
Știu că spuneai undeva că te atrag titlurile mai puțin cunoscute, dar acum văd că ai o adevărată pasiune pentru cărțile „exotice” (nu că ăsta ar fi un lucru rău, dimpotrivă). Cum spuneam: ești o sursă inepuizabilă de inspirație când vine vorba de lecturi, tocmai pentru că ne faci cunoștință cu cărți mai puțin populare, dar care merită toată atenția noastră. :)
RăspundețiȘtergereAi, totuși, și câteva titluri care mi-au atras și mie atenția de-a lungul timpului și abia aștept să aflu ce părere ai despre ele: trilogia Orbitor a lui Cărtărescu (din care văd că acum citești prima carte -- iei!), Eu sunt Malala, Manuscrisul găsit la Saragosa, Marea, marea.
O să râzi, iar eu o să mă fac de râs, dar Iulia pe care ai pomenit-o alături de Declan și Roxie sunt eu? :)) Dacă da, să știi că am o relație tare ciudată cu Frații Karamazov, am încercat să citesc cartea asta de două ori și am lăsat-o după câteva capitole. Bine, asta se întâmpla prin liceu, apoi în primul an de facultate, când încă n-aveam prea multe lecturi de calibrul ăsta în spate. Chiar și acum, după atâta vreme, când mi-am propus să mă întorc la Dostoievski am luat în calcul mai degrabă Idiotul sau Demonii. Dar poate propunerea ta e un semn că trebuie să le mai dau o șansă Fraților Karamazov. :)
Îți doresc spor la citit!
Da, chiar mă atrag cărțile mai puțin cunoscute, dar și pe acestea le-am cam împins deoparte de când am început să scriu pe blog - sau am citit mult mai puține decât îmi stătea în obicei. Mă bucur dacă găsești inspirație printre aceste titluri, Iulia. :)
ȘtergereApropo, când lucram la lista asta mi-am amintit de „Femeia de hârtie”, care ar fi foarte potrivită pentru challenge-ul tău, la categoria literatură arabă. :D Sau cărțile lui Tayeb Salih - trebuie să fie ceva de capul lor, dacă autorul e considerat unul dintre cei mai importanți scriitori arabi contemporani.
Eu una mă mir că am început Orbitorul, pe care l-am tot amânat de vreo doi ani. Noroc cu Declan, care m-a tot bătut la cap. :)) Am încercat să îl citesc pe la începutul facultății, dar nu prea am înțeles mare lucru și am rămas cu o impresie distorsionată. Acum, din puținele pagini citite, mi se pare cu totul altfel, așa că mă bucur că i-am mai dat o șansă. La celelalte două volume voi ajunge în alți ani, probabil (încerc să fiu realistă, ha).
Haha, este vorba de o altă Iulia (Fructitza), dar, în caz că îți iei inima în dinți și vrei să te reapuci de Frații Karamazov, ești binevenită să o citești cu noi. Asta dacă și noi reușim să ne luăm inima în dinți și să o începem. :))
pfuai, ce m-am bucurat să-l văd pe Meir Shalev cu The Loves of Judith pe lista ta, cred că e cartea mea preferată! :)
RăspundețiȘtergereapoi am sărit într-un picior văzînd că am trecut amîndouă mîncărurile condimentate din bucătăria tartară a domniţei Bronsky, fără să "ne vorbim". :)
mi-am adus aminte că probabil ai vrea să îi citeşti şi pe Thomas Bernhard şi pe Elif Shafak. şi eu.
pe Nicole Brossard am adăugat-o şi eu pe goodreads, cum să nu, suna aşa de bine. :)
Sefarad sigur că da, dar cu cît mai repede, cu atît mai bine, că trebuie să mă apuc încet-încet de lucrarea aia de terminat facultatea... deci dacă o să vrei să o citeşti cînd o să fiu în focuri, o să trebuiască să zic pas. dar un pic de timp mai este. :)
a, şi iar văd datorită ţie că citeam greşit un titlu, credeam că se cheamă DimineaţA şi nu DimineaţĂ pierdută. :-s
Ha, i-auzi! Nu știam că The Loves of Judith e cartea ta preferată (sau una dintre ele). Îmi doresc tare mult să mai citesc ceva de Meir Shalev, așa că n-am de gând să aștept până când se va traduce altceva în română (dacă se va traduce, căci n-am auzit nimic în sensul ăsta).
ȘtergereHaha, uite că ne-am potrivit și cu cartea lui Bronsky! Pe-asta o păstrez pentru când voi simți nevoia de o lectură mai ușoară și amuzantă. Pare tare simpatică.
Nu știu dacă Thomas Bernhard mai încape anul acesta, dar aș vrea să citesc ceva de Shafak, pentru că sunt curioasă cum scrie. Mă bucur că ai adăugat cartea lui Nicole Brossard! :D
Of, acum îmi pui și deadline? :)) Putem să o citim și după ce termini lucrarea, nu? Lasă că vorbim despre perioadele în care ești disponibilă. Chiar vreau să citim Sefarad, măcar așa am un motiv să mă apuc de carte.
Mda, și eu credeam mai demult că e DimineaţA, dar am verificat și m-am corectat. :D
Asta da provocari, si in sfarsit pot sa spun ca am citit ceva si din literatura "serioasa"... si inca relativ recent.
RăspundețiȘtergere84, Charring Cross Road - l-am devorat in vre-o 2 ore. Mi-a placut EXTREM de mult, desi... trebuie sa recunosc ca nu am prea priceput "nebunia" fanilor cartii. In orice caz, poveste m-a prins de la prima scrisoare. I-am si dat 5 stele... desi poate, daca ar fi sa iau scorul la puricat ar fi mai degraba o nota "rotunjita".
"Great Granny Webster" - era sa te intreb (din nou) daca nu cumva ai citit-o? Dar acuma vad ca vrei sa o REcitesti. Oricum, una din alegerile mele mai fericite, in ceea ce priveste lecturile din 2015.
Sunt curioasa de parerea ta despre Herta Muller. Eu m-am apucat de "Leaganul respiratiei". Ca scriitura mi s-a parut usor de citit (versiunea in germana... in orice caz), insa tema (viata in lagarele de munca din rusia) este extrem de apasatoare. Asa ca m-am cam oprit pe la jumatea ei... si acuma nu prea imi vine sa reiau lectura prea repede.
A, nu știam că ”84, Charring Cross Road” are o armată de fani. :)) Mie mi-a recomandat-o o tipă de pe Goodreads acum trei ani, cred, dar bineînțeles că n-am reușit să o citesc, deși e foarte scurtă.
ȘtergereÎmi amintesc confuzia cu cartea pentru copii, Gangsta Granny, parcă. Și acum mă amuză că am confundat titlurile. :))
Sunt curioasă cum scrie Herta Muller, dar am amânat-o de la an la an. Mă așteptam să fie mai greu de citit, nu știu de ce. Oricum, am observat că e mai apreciată de cititorii din afară decât de cei români, care-i dau note mult mai proaste. Mă întreb de ce... Dar, hmm, dacă e să extind comparația, de-a lungul anilor am observat o mare diferență între preferințele cititorilor din afară și ale celor din România. Nu de puține ori, o carte care a primit note mari de la prietenii de pe Gr (cei în gusturile cărora am o oarecare încredere) a fost slab receptată la noi. N-am însă nicio concluzie înțeleaptă vizavi de această situație. :))
Si eu am ramas mirata, cand am ajuns la sfarsit si povesteste cum fanii faceau "pelerinaje" la adresa fostei librarii de pe Charring Cross Road.
ȘtergereMi-au venit cumva in minte fanii Harry Potter, imbracati in halate de vrajitori, cautand platforma 9 3/4 :P
Aaa, pelerinaje. :)) Și eu aș merge să vizitez fosta(?) librărie dacă mai ajung prin Londra. Am ratat platforma 9 3/4, de fapt nici nu mi-a trecut prin cap că există așa ceva într-o gară din Londra. Mi-a povestit despre ea o prietenă care a căutat-o cu încăpățânare (și până la urmă a găsit-o). :)
ȘtergereAh cu platforma 9 3/4 a fost o intreaga aventura. Prima data cand am fost la Londra, n-am verificat pe net locatia exacta, si o cautam intre platformele 9 si 10... evident. Big mistake! In caz ca ai vazut filmele, te avertizez ca nu seamana cu ce e acolo. In plus, am citit undeva ca defapt JK Rowling a gresit cand a descris platforma, pt ca se gandea la gara St Pancras in loc de King's Cross.
ȘtergereLibraria a fost inchisa prin anii '70 parca, daca tin minte (scrie in post fata cartii), dar cica au pus o placuta comemorativa pe cladire.
Am văzut filmele, dar nu mai țin minte prea bine cum arăta platforma.
ȘtergereEu am ajuns la St. Pancras dintr-o întâmplare, mă îndreptam spre cu totul altă destinație (pe jos, aproape numai pe jos am mers) și am văzut o clădire superbă undeva în depărtare, așa că am renunțat la itinerariul stabilit și am luat-o într-acolo. :)) Pe drum am văzut și o mare bibliotecă, așa că n-am regretat deloc. Ah, mi-ai trezit dorul de Londra, unde am zis că trebuie să revin neapărat! :)
Mie mi-a fost tare draga cartea asta -o sa-ti placa sigur, e înduiosatoare!
ȘtergereIar Karamazovii, draga ema, e un "must"!
Ema cu E mare, sorry, am o tastatura la care tre sa ma opintesc si nici atunci nu rapsunde mereu!
ȘtergereHa, stai foarte liniștită, Stela! :))
ȘtergereAm toate șansele să ajung la 84, Charring Cross Road, la cât de scurtă e. :D
Mda, sunt sigură că e super faină cartea lui Dostoievski, să vedem dacă ies planurile și o citesc într-adevăr anul acesta. Va fi ca o mică victorie, dacă reușesc.
Wow, sunt două turnuri gemene de proză, ca să spun așa! În cazul meu, mi-a picat în mână un bun reper, de fapt două. primul ar fi o carte despre 100 cei mai mari scriitori ai lumii scrisă de Daniel Bart, o iau frumos la puricat, pe unii i-am citit, de alții abia acum aud, așa că mă consolidez în clasici, asta va fi o sursă. Pentru că în cei 100 apar puțin români (dar sunt Eminescu, Blaga, Ionesco, Eliade), pentru literatura noastră îmi voi alege ceva din recomandările dlui Eugen Istodor din ”101 cărți românești de citit într-o viață”. Ar mai fi de cotrobăit în biblioteca proprie să văd dacă a mai rămas ceva necitit (sunt multe, nu mă pot baza pe memorie). Plus câteva piruete printre rafturile de la biblioteca proprie de cartier după care adăstez pe pufurile așezate pe jos și răsfoiec câteva pagini, adică este ”pe gustate” cum glumesc eu cu bibliotecarele care mă cunosc, îți dai seama. Am în minte aceste surse și îți voi urma exemplul de a schița un plan de lectură, deschis însă la delicii și capricii care vor interveni pe parcurs, cu siguranță.
RăspundețiȘtergereHaha, da, cam așa ceva a ieșit, au și acoperiș. :))
ȘtergereÎn cazul meu se întâmplă un fenomen ciudat, de-asta mi-am și pus dorința de la finalul articolului: aproape tot ce am în bibliotecă este necitit. Nu-mi explic situația asta, poate doar prin faptul că achiziționez mai mult decât citesc (deja nu mai am loc pe rafturi). Cărțile citite sunt puse sub o măsuță, pentru că abia aștept să mai fac un pic de loc în bibliotecă. :)) M-am hotărât să nu mai cumpăr decât ceea ce știu că voi citi în următoarele luni - cu excepția vizitelor la anticariate, unde mă dezlănțui, deși încerc să merg foarte rar pe acolo. Așa că te admir că mai ai puține cărți necitite în bibliotecă - eu nu știu când voi ajunge la performanța asta. :))
M-ai făcut curioasă în privința celor două cărți, poate le răsfoiesc într-o librărie. Oricum, nu cred că ne putem plânge vreodată că nu mai știm ce carte să citim. :D
Am apelat și eu la bibliotecă de câteva ori (și aș mai apela, dacă nu mi-ar fi luat fratele meu permisul :P), iar la 2-3 vizite am observat că unii oameni (bine, mai mult femei) îi cereau bibliotecarei recomandări. Odată m-am băgat și eu în seamă și am sugerat o carte de Ulițkaia pe care tocmai o returnasem (Înmormântare veselă). :)) Mi-a plăcut că bibliotecara respectivă recomanda cărți foarte faine de fiecare dată.
Tentatii :) Iti multumesc, Ema, pentru minunata lista (din care putem sa furam si noi, cei care urmarim cu placere blogul tau, titluri)! Sa ai un an frumos si linistit, printre carti si printre oameni dragi!
RăspundețiȘtergereHihi, păi de-asta sunt făcute listele, pentru a se inspira și ceilalți! :))
ȘtergereVioleta, și eu îți mulțumesc pentru urări și cuvintele frumoase! Să ai un an foarte bun, plin cu tot ceea ce iubești și-ți dorești!
"Merge" poza, o pot mari, merci. Nu stiu ce-am facut aiurea prima data. :))))
RăspundețiȘtergereMie Herta Muller mi-a placut tare mult, am citit "The Passport", "The Land of Green Plums" si "The Appointment", ba pe prima am cumparat-o si in franceza fara sa-mi dau seama ca e aceeasi, hihihi, ca in franceza se numeste "L'homme est un grand faisan sur terre" si eu sunt in luna cateodata.
Mie in engleza mi s-a parut mai greu de citit ca in franceza (aveam doar astea doua posibilitati si in engleza e mai greu pentru mine cu subtilitati), dar o "foarte recomand".
Ce m-a atras la scrisul ei a fost ca in ciuda realismului "muscator" care te poate zgudui (depinde de starea sufleteasca in care te afli), are un fel de poezie/muzicalitate care te prinde. Am regasit-o si in traducerile in fr. si in engleza.
Cum ziceam, trebuie sa ma gandesc la detalii ca am citit cam de mult, dar daca ar fi sa reiau un autor, Herta Muller ar fi in frunte. :)
Si sunt singura c-o sa-ti placa "The Clown" a lui Boll, mie mi-a placut mult.
O sa-mi trec si eu pe lista (sa incep sa-mi fac lista???) macar pe-alea de le ai comune cu Vio.
Ah, mă bucur, deja aveam o mică dispută cu Vio în legătură cu poza. Eu ziceam că pot să citesc titlurile (în varianta mărită), ea zicea că nu sunt îndeajuns de mari! :))
ȘtergereN-aș fi bănuit că ți-a plăcut așa de mult Herta Muller, cu ocazia asta mă mobilizezi și pe mine să citesc măcar o carte. Am două în bibliotecă: „Animalul inimii” (The Land of Green Plums în varianta engleză) și „Călătorie într-un picior” (Traveling on One Leg, mda, aici coincid titlurile). Cred că pe-asta cu fazanul o are o prietenă - oricum, titlurile sunt demențiale! Nu înțeleg germana, dar poate ne lămurește Vio care sunt, de fapt, cele originale. Chiar m-ai făcut foarte curioasă - uneori am nevoie de un impuls de genul acesta ca să mă apuc de o carte/un autor.
Musai și Clovnul lui Boll - mă amuză că prietenul meu a citit între timp cartea, i-a plăcut foarte mult, dar eu tot nu m-am apucat de ea.
Ei, poate facem echipă și citim cărțile respective împreună! :D Va fi greu să ne organizăm, I know, dar măcar una dacă reușim și tot e bine!
Ema,
RăspundețiȘtergerenu mai ştiu sigur dacă am dat click dreapta prima oară, dar ştiu sigur că m-am chiorît la greu şi fără prea mare succes. :) Acum merge, thank you. :D
Despre Herta Mueller: Animalul inimii este titlul traducerii romanului Herztier. Călătorie într-un picior este traducerea cărţii Reisende auf einem Bein, realizată de Corina Bernic, care Corina traduce fain, ask Ionuca. De fapt, cine a citit Măsurarea lumii de Daniel Kehlmann în română ar trebui să ştie. :)
De fapt, ia să continuăm ancheta cu citate din wikipedia, că oricum de acolo mă inspir:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Herta_M%C3%BCller
The Passport (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt) - asta cu fazanul pe care o are o prietenă de-a Emei :D
The Land of Green Plums (Herztier), - Animalul inimii
Traveling on One Leg (Reisende auf einem Bein), - Călătorie într-un picior
The Appointment (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), - Astăzi mai bine nu m-aş fi întîlnit cu mine însămi (traducere de Corina Bernic)
Eu nu am cartea asta a lui Boell. :-s Am altele.
Hihi, Cora_ începe să-şi facă listă. :D
Si mie mi-ar placea sa citesc cu cineva si sa schimbam impresii/comentam dupa. N-am mai facut asta din liceu.
ȘtergereVio, sigur pierd lista dupa ce o fac, chiar daca e in format electronic. Ce, crezi ca nu mi-am facut cont Goodreads? Am uitat parola, cred ca si numele.
Vio: așa a fost poza dintotdeauna, draga mea. :))
ȘtergereMulțumim tare mult că te-ai strofocat să găsești titlurile în germană (ne mai ajuți și cu o traducere mot-a-mot în română, pliiiz? :P), dar nu ai specificat dacă ai citit ceva de Herta Müller (și ce anume). Hmm, tu o poți citi în original, ceea ce mi se pare super (dacă-ți place cum scrie, of course).
N-am citit „Măsurarea lumii” (auzisem de carte, dar nu m-a interesat în mod special) și nici de Corina Bernic n-am auzit, hmm...
Cora: ar fi fain, poate chiar se va întâmpla, mai știi? Ai putea să-ți publici lista pe blog, așa nu se va pierde. :D
Eu m-am obișnuit să țin un fel de jurnal al lecturilor pe Goodreads, așa că sunt întotdeauna la zi cu ce citesc într-un moment sau altul, notările de după etc. Mi-ar lipsi ceva dacă nu aș mai face asta. :))
Ema.......................! :D
ȘtergereDraga ta :PPPPP
Da, am scris crecă la mine, probabil m-am lăsat ameţită :P de evantaiul de poze care s-a deschis şi nu m-am mai gîndit să dau click dreapta, iar dacă stăteai pe evantai, nu era mai mare, deci te chiorai. :P Bine că toate astea sînt acum de domeniul trecutului. :P:P
Nu am citit Herta Mueller :(, am în germană Herztier şi cea cu regele în titlu. :)
Titlurile în română sînt aproape mot-à-mot, doar Reisende cred că înseamnă mhhh Călătorind în loc de Călătorie, deşi nu ştiu să-ţi spun de ce e cu e la urmă, poate e feminin. :D Nu am pe cine întreba acum.
Corina Bernic scrie şi poezii. Uită-te un pic după ea pe fb, mi se pare că are multe evenimente culturale unde e moderatoare (sau avea).
Cora_, chiar, pe blog e o idee bună. :) Să venim şi noi să ne dăm cu părerea. :D
Bine că am scos opțiunea de a vedea pozele deasupra postării, cred că mai degrabă încurca decât ajuta.
ȘtergereA, ok, așadar mai putem adăuga un autor pe lista de citit împreună, care va deveni atât de mare că până la urmă nu vom mai citi nimic. :)) Dar, nu știu de ce, am impresia că nu ești foarte curioasă în privința Hertei. :P
Mulțam pentru lămuririle legate de traducere, așadar englezii/americanii și-au luat liberatea de a modifica (foarte mult) titlurile. Pe mine mă cam enervează faptul că sensul titlurilor nu este la fel în toate limbile, deși realizez că uneori e foarte dificil să traduci exact. Dar de la Fazan la Pașaport e cale destul de lungă...
O s-o caut pe Corina Bernic după ce mă adun. Am fost tare zăpăcită zilele astea și timpul a zburat mai iute ca o rachetă. :))
Ba mă interesează Herta şi mi-e puţin jenă că încă nu am citit nimic de ea. :D
ȘtergereGood, poate citim „Animalul inimii” cândva anul acesta. :D
ȘtergereN-am identificat care e cartea cu regele în titlu - rege se zice König în germană, așa spune dicționarul. :P
Aaa, nu ai menționat-o aici (sunt cam adormită și nu m-am gândit să caut pe Google). Probabil că e vorba de Der König verneigt sich und tötet, o carte de eseuri.
ȘtergereEma,
ȘtergereAnimalul inimii, sigur! :) Aia era cartea cu regele, da, sorry că n-am fost mai clară. Gata, nu mai comentez la postul ăsta (sper să mă ţin de cuvînt), am exagerat. :D
La Multi ani! si la multe lecturi interesante si recenzii faine (asa cum ne-ati obisnuit)!
RăspundețiȘtergereFoarte buna ideea de a prezenta carti inca netraduse la noi, dar cred ca ar trebui sa colaborati si cu niste cunoscatori de alte limbi, ca sa nu va limitati numai la literatura anglofona. Mi se pare discrimitatoriu :-)...
Evident ca eu ma fac "avocatul" literaturii portugheze.
Si pentru ca cineva se intreba acum ceva vreme de ce (unii) scriitori portughezi sunt tristi, vin acum cu un posibil raspuns: pentru ca au o anume luciditate, determinata, poate, de genele celtice (druidice) si chiar atlante, pe care le poarta in ei. Iata un scurt fragment din romanul istoric "Eurico, presbiterul", de Alexandre Herculano:
"Ştiţi ce înseamnă această trezire a poetului?
Înseamnă să fi intrat în existenţă cu o inimă din care se revarsă o iubire sinceră şi curată pentru tot ce-l înconjoară, iar oamenii să se adune şi să arunce noroi, fiere şi venin în cupa lui de inocenţă, iar apoi să râdă de el.
Înseamnă să fi dat cuvintelor – virtute, iubire de patrie şi glorie – o semnificaţie profundă şi, după ce le-a căutat ani la rând în această lume, să găsească doar ipocrizie, egoism şi infamie."
Pe curand. (GB)
La mulți ani! Mulțumesc foarte mult pentru urări!
ȘtergereMi-ați dat o idee bună, așa că vă invit, dacă doriți, să scrieți despre cărți ale autorilor portughezi care nu s-au tradus încă la noi. Cel mult, eu pot citi în franceză și spaniolă (poate și în italiană), dar, cum nu mă descurc prea bine și am nevoie de dicționar la aproape fiecare frază, amân întotdeauna lectura acestor cărți pentru perioade mai lejere, care par că nu se ivesc niciodată.
Oricum, selecția mea cuprinde autori din mai multe țări, doar limba în care le voi citi este engleza (cu excepția cărții „Hier”, care este în franceză).
Vă mulțumesc pentru citat și pentru răspunsul legat de scriitorii portughezi! Este un punct de vedere foarte interesant. Voi trimite răspunsul mai departe, pentru că nu sunt sigură că îl va vedea și persoana respectivă - care, apropo, este tot traducătoare din limba portugheză, doar că la început de drum. :)
Wow, ce lista lunga!
RăspundețiȘtergereDin lista ta mi-a atras atentia "84, Charing Cross Road" mi-a placut subiectul si cand am auzit-o si pe Vera vorbind foarte frumos despre ea am zis ca trebuie sa fac rost cumva de ea. Exista si in romana? Mi-e cam greu sa citesc in engleza si imi e teama ca nu inteleg "nuantele" din cauza ca nu stapanesc foarte bine limba (din ce am observat pana acum, nicio carte in engleza nu m-a dat prea tare pe spate si cred ca tocmai din acest motiv - inteleg povestea, dar nu prind si subtilitatile).
Ce as vrea sa citesc anul acesta (daca spun public poate o sa ma tin de treaba):
- Pe aripile vantului (nu aruncati cu rosii-n mine! Ma sperie cartile groase si de aceea am evitat-o pana acum)
- Fratii Kamarazov (acelasi lucru... ma sperie cartile groase si am crescut cu ideea ca scriitorii rusi sunt foarte greu de inteles)
- alte romane clasice, dar ma declar multumita daca le citesc pe cele doua de mai sus.
Hai că parcă nu e atât de lungă ca lista de anul trecut, mai ales că la unele selecții am specificat că m-aș bucura să citesc măcar 5-6 titluri. :))
Ștergere84, Charing Cross Road nu a fost tradusă în română și chiar m-am mirat de asta, pentru că ar avea cu siguranță succes. Nu cred că e foarte greu de citit în engleză, mai ales că e scurtă și îți poți permite să recitești unele pasaje pe care crezi că nu le-ai înțeles prea bine. Plus că poți să mă întrebi oricând ai nelămuriri. :D
Dacă perseverezi cu lecturile în engleză, ai să vezi că treptat vei începe să înțelegi și subtilitățile - dar, nah, e nevoie de timp și răbdare.
Nici eu nu cred că am citit „Pe aripile vântului”, dar recunosc că nu prea mă atrage cartea. Cu siguranță merită citită, mai ales dacă ești curioasă, așa că îți doresc mult curaj, ca să te apuci de ea. :D Și de Frații Kamarazov, dar în cu cartea asta sper să te mobilizez și eu (dacă reușesc să mă mobilizez eu mai întâi, haha).
Uite iti fac o provocare , nu o propunere : sa bagi in lista ta de carti romanesti pe care sa le citesti anul acesta romanul "Tache de catifea " a lui Stefan Agopian .
RăspundețiȘtergereE o provocare nu o propunere deoarece nu este o carte usoara .
Romanul este o construcţie ireală despre obsesiile şi nelinistile eroului, se discută şi se întîmplă fără timp si timpul pare a fi un personaj. Inca nu am terminat sa o citesc dar imi pune mintea la contributie in permanenta .E o incantare . Are si pagini de umor foarte bun dar si filosofie .
Hihi, accept provocarea, Anca! Prezentarea ta m-a făcut foarte curioasă, așa că am cumpărat între timp „Tache de catifea”. :)
ȘtergereSper să am mai mult spor la citit lunile următoare, căci n-a început bine anul și eu sunt deja în urmă cu lecturile. Dar să nu disperăm! :))
Draga Ema,
RăspundețiȘtergereUn sfat prietenesc de la o cititoare cu state vechi, ca sa zic asa: daca vrei sa-ti faci un "portofoliu" bazat mai degraba pe calitate decat pe cantitate nu-l mai ocoli pe Dostoievski! La un moment dat va fi prea tarziu, nu vei mai avea rabdare si vei da vina pe carte, ceea ce va fi nedrept. Substanta cartilor lui Dostoievski, problemele pe care le ridica, sistemele filosofice pe care le prefigureaza, psihanaliza personajelor sunt dificile, dar stilul in care scrie, lumea pe care o zugraveste, limbajul etc. sunt mai degraba potrivite cu lecturile specifice cel tarziu studentiei. Eu l-am citit in liceu si putin dupa, pentru ca in urmatorii cativa ani sa-i reiau cartile chiar si a treia oara. Lectura ne ajuta sa intelegem lumea in care traim si natura umana, iar fara Dostoievski te lipsesti de o mare si importanta parte a acestei intelegeri. Sunt multi altii pe care ar trebui sa-i citesti inaintea cartilor best seller si mi-am permis sfatul de mai sus pentru ca iti urmaresc postarile de mult timp si am observat ezitarile tale in privinta lui Dostoievski. E o parere personala, evident, dar cantitatea de carti citite nu suplineste unele lecturi care au marcat aceasta arta, au influentat sisteme de gandire si au creat adevarate curente literare: F. Dostoievski, A. Camus, Th. Mann - oamenii astia au avut un sistem coerent de gandire, consecventa, consistenta in idei, au demonstrat teze, au dezvoltat mituri, au preluat idei universale, nu au insirat niste intamplari si nu au fost mari ca sa se umple paginile manualelor cu lecturi obligatorii. Sa nu crezi ca nu citesc literatura mai noua si am ramas cramponata la 1900 toamna, ti-as putea recomanda o multime - I. Murdoch, Ph. Roth, O. Pamuk, Amos Oz, H. Boll, H. Murakami si multi alti japonezi (am descoperit ca literatura japoneza e o incantare - Pisica musafir, splendida, Profesorul si menajera, speciala, Vreme ciudata la Tokio, deosebita). Sper sa-ti fie de folos sfatul meu si sa mai facem schimb de experienta - am citit si eu carti recomandate de tine, fireste, altfel nu continuam sa te urmaresc.
Spor la citit,
Maria
Maria, îți mulțumesc pentru acest comentariu! Apreciez mult faptul că ți-ai rupt din timp pentru a-mi scrie toate aceste lucruri, care mă impulsionează să mă apuc de Dostoievski și de alți autori pe care i-am tot amânat. Ai mare dreptate cu ceea ce ai spus - și eu cred că, necitind aceste cărți, mă lipsesc de multe lucruri pe care le-aș putea afla. Și ai dreptate că nu este de ajuns o singură lectură pentru a cuprinde și înțelege tot. Mi-au rămas multe aspecte neclare din „Muntele vrăjit” sau „Lupul de stepă”, pe care aș vrea să le recitesc la un moment dat (la fel ca cele trei cărți de Kafka pe care le-am uitat aproape în totalitate, deci e ca și cum nu le-aș fi citit deloc).
ȘtergereTotuși, vreau să fac o precizare: scopul meu nu este să-mi fac un portofoliu, cel puțin nu în sensul de a mă mândri cu autorii și cărțile dificile pe care le-am citit. Exact din acest motiv am și ales să mărturisesc că nu l-am citit pe Dostoievski, deși ar fi fost simplu să mă ascund și să spun că am făcut-o mai demult. Chiar simt nevoia unor astfel de lecturi și sper ca anul acesta (și pe viitor) să nu le mai amân. E drept că în perioadele pline, când lucrez mult și sunt obosită, tendința e să mă apuc de ceva mai ușor. Răbdare voi avea cu siguranță, nu asta e problema. Am observat că în ultimii ani am dezvoltat o răbdare de care nici nu știam că sunt capabilă. :)
Mulțumesc pentru recomdandări! Iris Murdoch și Philip Roth sunt sus pe lista autorilor la care vreau să ajung pentru prima oară, alături de alte nume importante din care n-am citit nimic. Știu că îmi trebuie și timp pentru a citi tot ce mi-am propus (de exemplu, în ultima săptămână n-am citit decât 14-15 pagini, ceea ce mă frustrează teribil), dar ai dreptate că trebuie să primeze calitatea, nu cantitatea.
Mă bucur că ai citit și cărți pe care le-am recomandat. Eu sper să mai facem schimb de experiență. :) Îți mulțumesc încă o dată pentru comentariu. Weekend fain, cu lecturi excelente!