Cărți de încercat în caz că v-a pierit pofta de lectură

Năsuc întreabă: De ce sunt atât de multe cărți cu coperte albastre?
(A apărut în timp ce fotografiam teancul, pe cuvânt că n-aveam de gând să mai pun alte poze cu Năsuc.)

O entitate răuvoitoare umblă la timp, orele se topesc cu o repeziciune fantastică, se înserează și eu habar n-am ce-am făcut în timpul zilei, poate oare cineva să-mi explice ce anume se întâmplă? Nu mă mir, așadar, că a durat atât de mult până am terminat lista asta, de care ziceam că mă apuc în urmă cu trei săptămâni. Până una-alta, am făcut câteva recomandări de lectură la invitația lui Costi Piștea și a Cameliei Cavadia – tot e bine că de jena altora m-am mobilizat și am scris câteva rânduri. Îmi imaginez că ați strâns deja tone de idei, așa că numai de lista mea nu mai aveți nevoie acum, dar ce să fac, o public, dacă tot am început-o. Puteți s-o ignorați sau, în caz că aveți prin bibliotecă una din cărțile astea, sper să vă scoată din impas într-o seară.

Poate că unii dintre voi vă puteți detașa mai ușor de realitate și nu v-ați schimbat deloc obiceiurile de lectură – felicitări, chiar vă invidiez. Cum scriam în articolul precedent, cel cu teancurile de supraviețuire, eu am nevoie în perioada asta de povești care să mă captiveze; din fericire, gust în continuare umorul negru și absurd, numai drame lacrimogene să nu-mi dați acum. Am mai strâns între timp câteva idei de lectură, venite de la alți cititori:

● Pnin, de Vladimir Nabokov (de la Cosmin)

● Dispariția lui Adèle Bedeau, de Graeme Macrae Burnet (de la Sorana)

● Istoria secretă, de Donna Tartt (de la Roxie)

● Baba Dunja's Last Love, de Alina Bronsky (de la E.)

● Purity, de Jonathan Franzen (de la Vio)

● Cartea iluziilor, de Paul Auster (de la M.)

● Sally Jones, maimuța criminalului, de Jakob Wegelius (de la Andreea)

Sunt conștientă că recomandările implică o mare doză de subiectivitate și că ce mi-a plăcut mie poate plictisi pe altcineva (și viceversa). Adevărul e că nu-i ușor să te detașezi de propriile gusturi și percepții și să alegi titluri care s-ar potrivi unui număr cât mai mare de cititori – probabil că editorii de carte ar fi cei mai în măsură să facă asta și chiar m-ar încânta să văd o astfel de listă (onestă, desigur) de la Bogdan-Alexandru Stănescu, Laura Albulescu sau Denisa Comănescu. În rest, aș încuraja pe oricine să dezvolte un sistem mai riguros de selecție și să trateze cu circumspecție cărțile care beneficiază de o mare expunere, bestseller-urile care promit marea cu sarea și recomandările altora (mă refer și la ale mele, da!), căci banii cheltuiți nu se mai întorc, iar timpul pierdut, cu atât mai puțin.

Acestea fiind zise, să trecem la recomandări.  Inițial am vrut să fac o listă cu maxim zece titluri, apoi mi-am dat seama că îmi va fi imposibil să aleg, așa că am grupat cărțile după câteva criterii. Sunt multe lecturi preferate care au rămas pe dinafară, fiindcă ori sunt șocante (Trilogia gemenilor, Ce-am pierdut în foc), ori foarte emoționante (Suntem deja uitarea ce vom fi, Femeile lui Lazăr), ori prea apăsătoare (Imago, Disecție, Eseu despre orbire), ori cam meandrate (Inimă atât de albă).

Cărți care m-au salvat altădată de reader's block

●Speranța: o tragedie, de Shalom Auslander (umor negru și acid, teorii interesante și o surpriză care se ascunde în podul casei)

● Istoria iubirii, de Nicole Krauss (o poveste deloc siropoasă despre o carte cu un destin complicat și un personaj memorabil, bătrânelul Leo Gursky)

● The Memory Police, de Yōko Ogawa (o distopie cu implicații socio-politico-filozofice despre o insulă unde lucrurile dispar treptat, odată cu amintirile legate de acestea și cuvintele aferente)

● Danny, campionul lumii ♦ Matilda ♦ Charlie și fabrica de ciocolată, de Roald Dahl (de fapt, aș putea include aici cam toate cărțile lui pentru copii, care pot fi gustate la orice vârstă – acum regret că am abuzat de ele și le-am citit una după alta; am impresia că Dahl a fost un fel de vrăjitor)

● Cronica păsării-arc, de Haruki Murakami (nici Murakami nu e străin de rețetele magice, pentru că reușește să mă deconecteze complet de la realitate – mă refer la cărțile lui bune, căci are și povești cam ridicole)

Cărți cu umor (normal sau negru)

● Șapte ani buni, de Etgar Keret (momente din viața autorului și a familiei sale,  povestite pe scurt, cu multe informații interesante despre Israel)

● Zazie în metrou, de Raymond Queneau (un ghiveci lingvistic, scene comice și o puștoaică obraznică teribil de simpatică, dar și îngrozitor de enervantă)

● Sînt o babă comunistă!, de Dan Lungu (mi-a plăcut mult și „Raiul găinilor: fals roman de zvonuri și mistere”)

● The Hottest Dishes of the Tartar Cuisine, de Alina Bronsky (detalii pitorești despre viața în Rusia comunistă și o protagonistă deopotrivă fascinantă și detestabilă)

● Schimb de dame ♦ Ce mică-i lumea!, de David Lodge (le-am citit cu multă vreme în urmă și m-au amuzat, oare aș mai rezona și acum cu umorul lui David Lodge?)

● Țoc țoc, de Roald Dahl (povestiri un pic întunecate, excelent scrise și foarte ingenioase, care au la final câte o întorsătură neașteptată)

Povești faine, nu foarte dramatice

● Medeea și copiii ei, de Ludmila Ulițkaia (istoria unei familii împletită cu istoria peninsulei Crimeea, cu întâmplări și portrete remarcabile legate prin intermediul personajului central)

● O dimineață la vînătoare, de Ligia Ruscu (detalii savuroase despre societatea bucureșteană din anii 1830, o crimă și o protagonistă plină de personalitate)

● L-am servit pe Regele Angliei, de Bohumil Hrabal (o poveste tragi-comică despre ascensiunea și decăderea unui chelner din Praga)

● Ușa ♦ Spuneți-i Zsófiei, de Magda Szabó (poveștile și personajele autoarei maghiare sunt cu adevărat memorabile) 

● Inocenții, de Ioana Pârvulescu (istoria și tainele unei case din Brașov, văzute prin ochii Anei, mezina familiei) 

● O zi mai lungă decât veacul, de Chingiz Aitmatov (legende și figuri mitice împletite cu întâmplări din viața unor oameni simpli, care trăiesc în stepele Kazahstanului pe vremea Uniunii Sovietice)

● Manuscrisul fanariot, de Doina Ruști (o bogată poveste-mozaic din Bucureștiul secolului 18, pornind de la un document real)

● Roman rusesc, de Meir Shalev (o înlănțuire de povești și portrete savuroase, legate de istoria unei așezări evreiești din valea Jezreel, cu un strop de magie)

● Lindenfeld, de Ioan T. Morar (satul fantomă al Banatului devine scena unor întâmplări neobișnuite; s-ar putea numi și „Povestea lui Klaus Bernath, cumpărătorul celui mai scump bilet de teatru din lume”)

● Bătrânul care citea romane de dragoste, de Luis Sepúlveda (în pădurea ecuatorială, un bărbat cu o viață solitară găsește alinare în cărțile pe care i le aduce dentistul din sat)

● Între cer și pământ, de Jón Kalman Stefánsson (deși este foarte emoționantă, această poveste din Islanda mi-a umplut inima de bucurie)

Pomul de la geam e plin de flori, acum așteptăm să apară cireșele.

Lecturi simpatice și nepretențioase

● Alteța Sa cititoare, de Alan Bennett (septuagenara Regină a Marii Britanii devine o cititoare împătimită și începe să se comporte cam ciudat)

● Scrisori din insula Guernsey, de Mary Ann Shaffer și Annie Barrows (un schimb de epistole între o scriitoare din Londra anului 1946 și câțiva locuitori din insula Guernsey, membri ai „Clubului de literatură și de plăcinte din coji de cartofi”)
● Povestiri de pe Calea Moșilor, de Adina Popescu (povești pline de haz, parțial autobiografice, inspirate de copilăria autoarei în anii regimului comunist și imediat după Revoluție)

● Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry, de Rachel Joyce (o poveste simpatică și emoționantă despre un pensionar care pornește pe jos spre nordul Angliei, după ce primește vești de la o persoană pe care nu o mai văzuse de douăzeci de ani)

● Cu cât merg mai repede, cu atât sunt mai mică, de Kjersti Skomsvold (o protagonistă grumpy care seamănă izbitor cu Leo Gursky al lui Nicole Krauss) 

● Pisica pierdută, de Caroline Paul și Wendy MacNaughton (o poveste adevărată despre metodele la care recurge o autoare deprimată pentru a descoperi ce face motanul ei când dispare de acasă)

● În spatele blocului, de Mara Wagner (întâmplări și scene de viață din comunism, văzute prin ochii unei fete de treisprezece ani)

● Un bărbat pe nume Ove, de Fredrik Backman (un protagonist asocial, tipicar și plin de principii, a cărui poveste te poartă între râs și tristețe)

Cărți pentru toate vârstele (aici ar putea intra o grămadă de titluri, căci poveștile pentru copii sunt arareori deprimante și nu de puține ori se dovedesc mai inteligente și mai bine scrise decât cărțile pentru adulți)

● Poveste fără sfârșit, de Michel Ende (am ajuns la ea abia anul ăsta, dar am citit-o cu sufletul la gură, mi s-a părut fascinantă)

● Casa Heap, de Edward Carey (o familie țăcănită care trăiește în mijlocul unor imense mormane de gunoi, mult umor negru, mister și răsturnări de situație, plus ilustrații alb-negru ușor macabre)

● O istorie secretă a Țării Vampirilor, de Adina Popescu (personaje din mitologia românească angrenate într-o poveste ingenioasă, cu mult umor și referințe la România contemporană)

● Doamna Frisby și șobolanii de la institut, de Robert C. O'Brien (o poveste emoționantă și plină de imaginație, despre aventurile prin care trece o mamă devotată și curajoasă pentru a-și salva familia) 

● Cartea verii, de Tove Jansson (întâmplări dintr-o vară petrecută de o bunică și nepoata ei pe o insulă din Golful Finlandei; o minunăție de carte, scrisă cu umor și sensibilitate) 

● Tabăra, de Louis Sachar (un băiat grăsun, de care toți colegii își bat joc, duce în spate un blestem de familie: se află întotdeauna la locul nepotrivit în momentul nepotrivit)

● Și v-am spus povestea așa, de Florin Bican (aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși, cu mult umor și comentarii mucalite la adresa metehnelor societății românești contemporane)

● Insula lui Abel, de William Steig (smuls de o furtună, un șoarece educat și pedant se trezește pe o insulă pustie, unde trebuie să se descurce singur, punând în aplicare lucrurile învățate din cărți) 

● Planeta de Aur, de K.J. Mecklenfeld (Hendrik de Mol n-ar fi avut nicio problemă cu izolarea socială, fiindcă îi este oricum teamă să iasă afară; băiețelul se simte în siguranță doar în Muzeul Jucăriilor, unde locuiește împreună cu bunicul Martinus, păstrătorul unui mare secret)

● Castelul mișcător al lui Howl, de Diana Wynne Jones (tânăra Sophie, transformată într-o bătrânică în urma unei vrăji, ajunge în castelul vrăjitorului Howl, unde începe o poveste magică, plină de aventură și mister)

● Jocul lui Westing, de Ellen Raskin (locatarii unei clădiri intră într-o competiție înverșunată pentru a descoperi cine l-a ucis pe miliardarul Westing; printre ei, se remarcă Turtle, o puștoaică inteligentă și insolentă)

● Vacanța lui Nor, de Ileana Surducan și Maria Surducan (în vacanța de vară, Norbert este trimis la bunici, unde își face prieteni noi, alături de care va înfrunta o forță malefică ce se ascunde în pădure)

● Pălăria vrăjitorului, de Tove Jansson (Momi și Unchiașul Puftabac găsesc o pălărie ciudată și o aduc acasă, fără să știe că are puterea de a-i transforma pe cei care o poartă)

● Luminile Nordului, de Philip Pullman (alături de Harry Potter, „Materiile întunecate” este una dintre seriile mele fantasy preferate; încă nu mi-a dispărut dorința de a avea și eu un dæmon, o întrupare palpabilă a eului)

Cărți de memorii & povești adevărate

● Zăpezile de altădată, de Gregor von Rezzori (o călătorie prin Cernăuțiul anilor 1940 și portrete remarcabile ale oamenilor apropiați din copilăria lui von Rezzori, care are marele talent de a face haz de absurditățile vieții)

● Poveste despre dragoste și întuneric, de Amos Oz (amintiri despre familia autorului și oamenii pe care i-a cunoscut, având drept fundal Israelul, din perioada dominației britanice până după proclamarea statului)

● Gustul, mirosul și amintirea, de Anamaria Smigelschi (proze-lițe, pastile condensate de viață, istorie și artă, povestite cu un umor debordant și un soi de teribilism infantil)

● Aventura arctică, de Peter Freuchen (episoade din anii petrecuți de exploratorul danez printre eschimoșii din Groenlanda, la începutul secolului 20)

● Raiul pe pământ ♦ Gottland, de Mariusz Szczygieł (eseuri și articole ale unui jurnalist polonez îndrăgostit de Cehia, scrise atât de fain și cu atât de multe informații interesante, încât unele lasă impresia unor lucrări de ficțiune)

● Persepolis, de Marjane Satrapi (copilăria și adolescența autoarei în Teheran, pe fundalul Revoluției Islamice, urmate de perioada petrecută la Viena; dacă ar fi să recomand o singură carte grafică, cred că asta ar fi)

● Îndrăznește să dezamăgești. O copilărie în Turcia, de Ozge Samanci (o incursiune vizuală în Turcia anilor 1980-1990, prin ochii unei tinere din Izmir)

● Supraviețuitorii. Întâmplări extraordinare din sălbăticie și de dincolo de ea, de David Long (povești adevărate despre oameni din diferite perioade ale istoriei, care au supraviețuit unor situații desprinse parcă din romanele de aventuri)

Povești de pe alte tărâmuri

● O căutare, de Ligia Ruscu (un basm complex și captivant pentru adulți, cu multă acțiune, suspans și răsturnări de situație)

● Atlasul continentelor încețoșate, de İhsan Oktay Anar (un melanj foarte reușit de fapte istorice, întâmplări cu iz de legendă, noțiuni de alchimie, elemente fantastice, mister și filozofie lejeră)

● Miruna, de Bogdan Suceavă (o mică bijuterie literară în care realitatea și fantasticul coabitează firesc, despre istoria fabuloasă a satului Valea Rea, ascuns în sălbăticia Munților Făgăraș)

● Uriașul îngropat, de Kazuo Ishiguro (o Britanie medievală peste care a coborât o molimă a uitării, cu o atmosferă stranie și onirică)

● Zâtul, de Tatiana Tolstaia (o Moscovă post-apocaliptică, redusă de Explozie la dimensiunile unui sat, unde puținele cărți care se mai păstrează sunt considerate periculoase, iar toată lumea se ferește de Gândirea personală)

● Umbra vântului ♦ Marina, de Carlos Ruiz Zafón (de citit mai ales pentru Barcelona gotică a lui Zafón, enigmatică și sumbră, ridicată la rang de citadelă mitologică)

Și, pe repede înainte, câteva povești fantasy și science-fiction captivante:

● The Diviners, de Libba Bray

● Metro 2033, de Dmitri Gluhovski

● Ready Player One, de Ernest Cline

● Fata cu toate darurile, de M.R. Carey

● Marțianul, de Andy Weir

● Ubik ♦ Timpul dezarticulat, de Philip K. Dick

● Omul demolat, de Alfred Bester

● Silozul, de Hugh Howey

● Cartea cimitirului ♦ Stardust ♦ Neverwhere, de Neil Gaiman